duminică, 28 iulie 2013

Completare goluri, plantarea din toamna 2012, plus noi plantări, toamna 2013 - pomi fructiferi


Completare goluri, plantarea din toamna 2012, 
plus noi plantări, toamna 2013
- pomi fructiferi -



În prim-plan, doi dintre cei mai buni prieteni ai mei, prunii din livadă.
Fotografia este din 26 iulie 2013 adică de acum 2 zile.
Mulțumesc prietenului care mi-a trimis-o.

În toamna lui 2012 am plantat 121 de pomi fructiferi. O foarte mare varietate de specii și soiuri.
Din cei 121 de pomi plantați am pierdut 18 în total, din care unul l-am tăiat din greșeală cu motocoasa. Nici nu vreau să-mi amintesc ce am simțit în acele momente. Dar când timpul e limitat și trebuie să tragi tare pentru că se apropie ziua plecării, fiind semiîntuneric, așa se întâmplă.

sâmbătă, 27 iulie 2013

vineri, 26 iulie 2013

Antracnoza - boli la cireș

Antracnoza cireșului
COCCOMYCES HIEMALIS
- boli la cireș -

Răspândire
Este cea mai păgubitoare boala, care afectează in mod sever toate plantaţiile de  cireş şi vişin şi produce pagube foarte mari prin desfrunzirea timpurie a pomilor în livezi şi a puieţilor  in  pepiniere.

Monilioza - boli la cireș și vișin

Monilioza
MONILINIA FRUCTIGENA si MONILINIA LAXA
- boli la cireș și vișin -


Răspândire
Monilioza la cireş şi vişin produce mari pagube atât la noi în ţară cât şi în alte ţări. Pierderile de recoltă în anii favorabili atacurilor ajung la peste 90%.

acarian

Boala plumbului - boli la cireș și vișin

Boala plumbului
STEREUM PURPUREUM
 - boli la cireș și vișin -


Răspândire

Boala este mai rar întâlnită, dar este gravă şi păgubitoare. Se întâlneşte izolat în plantaţii unde dezvoltă vetre în jurul unui pom iniţial infectat

flori atacate

Ciuruirea frunzelor - boli la cireș și vișin

Ciuruirea frunzelor 
ASCOSPORA BEIJERINCKII
- boli la cireș -


Răspândire
Ciuruirea frunzelor este o boală frecventată la speciile sâmburoase. Pagubele produse de această ciupercă sunt mari dacă nu se iau măsuri de combatere.

flori atacate

joi, 25 iulie 2013

Pătarea brună a frunzelor - boli la gutui

Pătarea brună a frunzelor
FABRAEA MACULATA
- boli la gutui -


Răspândire
Pătarea brună a frunzelor de gutui este o boală care se întâlnește foarte frecvent, în special în pepiniere, în regiunile mai umede.

adult

Monilioza sau putregaiul brun al gutuiului

Monilioza sau putregaiul brun al gutuiului
MONILINIA FRUCTIGENA
- boli la gutui -


Răspândire
Atacul se intalneste numai in anii ploiosi, pe fructele ajunse la maturitate.

adult

Focul bacterian - boli la gutui

Focul bacterian
ERWINIA AMYLOVORA
- boli la gutui -


Răspândire
Arsura bacteriană este cea mai pagubitoare boală produsă la măr, păr şi gutui. Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura mărului (a seminţoaselor), poate să distrugă în livezile neîngrijite  în proporţie de 100% .

adult

Făinarea - boli la gutui

Făinarea la gutui
PODOSPHAERA OXYACANTHAE
- boli la pomi -


Răspândire
Aceasta boala nu este prea pagubitoare in conditiile tarii noastre.

adult

miercuri, 24 iulie 2013

Exemplu de urmat - Petru Morar emisiunile 4,5,6/6


Exemplu de urmat:
Petru Morar, livadă superintensivă,
sat Stăuini, judeţul Alba


Pentru că intenționam să fac rezumat la fiecare emisiune dar nu am mai găsit timpul necesar și riscam să nu le mai postez niciodată vi le prezint pe celelalte trei emisiuni pe care le-am găsit.
Mai jos, din cele 6 emisiuni pe care le-am găsit în total, aveți emisiunile 4, 5 și 6.
Primele 3 emisiuni le puteți găsi aici.
Vizionare plăcută!

Emisiunea 4/6

Emisiunea Agricultura în judeţ din 15 iulie 2012


marți, 23 iulie 2013

Sfredelitorul ramurilor - dăunători la păr

Sfredelitorul ramurilor
Zeuzera pyrina
- dăunători la păr -

Răspândire

Sfredelitorul ramurilor este răspândit în Europa, Asia, America; la noi în ţară este răspândit din zona de câmpie până la deal şi zona submontană.

acarian

Puricele melifer - dăunători la păr

Puricele melifer
Psylla pyricola
- dăunători la păr -


Descriere

Adultii sunt bruni-galbui, cu 6 benzi longitudinale, portocalii dintre care primele intrerupte. Antenele sunt compuse din 7 articole: baza antenelor este roscata, iar tibiile picioarelor posterioare sunt lipsite de spini. Lungimea corpului: 2,1-2,8 mm.
Adultii hibernanti sunt mai mari, brun-roscati, cu pete negre pe corp. Lungimea corpului: 3-4 mm.
Ouale sunt galbui-portocalii, ovale, cu pedicelul lung, iar peduncul scurt.
Larvele sunt galbui, cu ochii rosii, turtite dorso-ventral, cu marginile corpului patate cu negru, iar nimfele, brune, prevazute cu pete si pteroteci. Pe varful lastarilor se vad larvele si nimfele unele langa altele, suprafetele frunzelor fiind pline de excremente, iar frunzele, fructele si lastarii deformati.

acarian

Păduchele țestos - dăunători la păr

Păduchele țestos al părului
Epidiaspis betulae
-  dăunători la păr -

Răspândire

Paduchele testos se intalneste in toata tara, incepand din zona stepei si pana in zona bradului. O frecventa mai mare prezinta in silvostepa si in zona padurilor de foioase. Ataca mai ales parul, dar se intalneste si pe prun si mar.

 acarian

Viespea perelor - dăunători la păr

Viespea perelor
Holocampa brevis
- dăunători la păr -

Descriere

Viespile au corpul si antenele brune-galbui, picioarele galbui, iar mezonotul si abdomenul negre. Lungimea corpului: 4-6 mm.
Ouale sunt albe-translucide, iar larvele galbui, cu cate o pata frontala bruna. Lungimea corpului: 7-8 mm.
Nimfele sunt galbene protejate de coconi.
Cand pomii sunt in floare, in sepale se pot vedea ouale, sub forma unor puncte bombate, ruginii. Cand perele au marimea unei alune si sunt atacate, prezinta orificii de iesire a larvelor.

acarian

Molia orientală a fructelor - dăunători la păr

Molia orientală a fructelor
CYDIA (LASPERESYA) MOLESTA
- dăunători la păr -


Răspândire

Acest daunator este de origine din China si Japonia, de unde a patruns in America de Nord, ajugand apoi si in Europa. Daunatorul este polifag. In tara noastra a patruns in ultimii ani, in zona Oradea, Banat, iar in ultimul timp s-a extins in sudul Oltenitei, in Dobrogea, reusind sa patrunda si in alte bazine pomicole unde se cultiva pomi. In tara noastra aceasta insecta are 2-3 generatii pe an. Generatia a treia este partiala.

 acarian

Gărgărița mugurilor - dăunători la păr

Gărgărița mugurilor
Anthonomus cinctus
- dăunători la păr -


Răspândire

Gargarita mugurilor de par este raspandita mai mult in Transilvania, iar in restul tarii se afla sub forma de focare izolate in reg.Craiova, Constanta (Ostrov) s.a.

acarian

Rapănul la păr - boli la păr

Rapănul la păr
VENTURIA PIRINA
- boli la păr -

Răspândire:

Reprezinta una dintre  cele mai păgubitoare boli ale parului. Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura părului. Cele mai mari pierderi se produc în anii cu primăveri şi veri ploioase, ajungând să distrugă în livezile neîngrijite 30-95% din fructe.
Din punct de vedere al simptomatologiei, al biologie agentului si al combaterii, boala prezinta numeroase asemanari cu rapanul marului.

adult

luni, 22 iulie 2013

Prăjitură cu banane - prăjitura mea preferată

Prăjitură cu banane
- prăjitura mea preferată -


Am amintiri frumoase cu prăjitura aceasta, de pe vremea când umblam cu colindul, era iarnă și ger de crăpau pietrele. Acum vreo doi ani, am pus mâna pe telefon și am sunat acasă. Am cerut rețeta și m-am apucat de treabă.

Prima dată a ieșit cam șifonată și pe alocuri mai rumenită decât ar fi trebuit dar mâncabilă în rest. Următoarele două ture am reușit-o perfect. Ce bună a mai fost! Exact ca cea de acasă.


Redau în continuare ce mi-am notat atunci prin telefon și ce am mai adăugat eu ca să pricep. Sunt sigur că cine are experiență în a face prăjituri va zâmbi puțin... mai mult.

duminică, 21 iulie 2013

Pătarea albă a frunzelor - boli la păr

Pătarea albă a frunzelor

MYCOSPHAERELLA SENTINA
- boli la păr -



Răspândire:

Patarea alba a frunzelor de par sau septorioza este o boala foarte raspandita in tara noastra, cauzand la unele soiuri, in special in regiunile ploioase, pagube importante.
Boala a fost descrisă pentru prima dată în 1850 în Franţa de către Desmazieres.

Monilioza - boli la păr

Monilioza
MONILINIA FRUCTIGENA
- boli la păr -

Răspândire:

Monilioza este cea mai răspândită și mai păgubitoare boală a părului, producând pagube mari atât în livezi cât și în depozite.

Focul bacterian - boli la păr


Focul bacterian
ERWINIA AMYLOVORA
- boli la păr -


Răspândire:

Focul bacterian este cea mai pagubitoare boală produsă la măr, păr şi gutui. Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura părului (a seminţoaselor), poate să distrugă în livezile neîngrijite în proporţie de 100%.

Cancerul ramurilor - boli la păr

Cancerul ramurilor
NECTRIA GALLIGENA
- boli la păr -


Răspândire:

Cancerul deschis al ramurilor este o boala destul de raspandita si pagubitoare pentru par, mar, nuc si arbori de padure, intalnindu-se in special in livezile neingrijite.


Păduchele de San Jose - dăunători la măr

Păduchele de San Jose

Quadraspidiotus perniciosus


- dăunători la măr -


Răspândire:

Păduchele din San Jose este cel mai temut duşman al pomilor fructiferi, fiind considerat o calamitate pentru livezile infestate.


Descriere:

Femelele au scutul aproape rotund cu diametrul de 1,6-2,2 mm, fiind de culoare brună-cenuşie cu o pată galbenă-portocalie la mijloc. Sub scut, corpul femelei este cordiform, galben-portocaliu, lung de 0,8-1,2 mm. Femela nu are picioare, aripi, ochi, antene, dar are rostum lung de două ori cât corpul. Pe partea dorsală a pigidiului există trei grupe de glande tubulare lungi şi subţiri care secretă mătasea pentru construirea scutului.
Masculii au scutul oval-alungit, brun-cenuşiu, lung de 1,2-1,5 mm. Corpul masculilor are lungimea de 08-09 mm, este alungit, de culoare galbenă-portocalie. Masculii au antene păroase, formate din 10 articole, picioare şi o pereche de aripi membranoase. Ei au aparatul bucal rudimentar. Există şi masculi nearipaţi.
Larvele primare nou apărute au corpul lung de 02-026 mm, sunt ovale, galbene-portocalii. Acestea au picioare, antene, ochi şi două sete anale lungi.
Larvele secundare sunt lipsite de picioare şi au forma corpului asemănătoare cu femelele.
În timp ce se înmulţeşte o generaţie, se întâlnesc toate stadiile de evoluţie ale dăunătorului.

Păianjenul roșu - dăunători la măr


Păianjenul roșu al pomilor
Panonychus ulmi
- dăunători la măr -


Răspândire:

Acarienii in general produc pagube însemnate la pomii fructiferi, mai ales când nu se aplică tratamente fitosanitare.


Păduchele verde al mărului - dăunători la măr

Păduchele verde al mărului
Aphis pomi
- dăunători la măr -

Descriere:

Forma nearipata (fundatrigena) are corpul oval si de culoare verde-galbuie. Corniculele si tarsele sunt negre. Lungimea corpului este de 1,5-2,0 mm.
Forma aripata are capul si toracele de culoare neagra si abdomenul verde. Lungimea corpului este de 2,0-2,5 mm.
Oul este verde la depunere si negru- lucios ulterior.

Păduchele lânos - dăunători la măr


Păduchele lânos
Eriosoma lanigerum
- dăunători la măr -


Descriere: 

Femelele aptere virginogene sunt ovale, globuloase, roșii-brune, cu corpul acoperit cu o secreție ceroasă filamentoasă. Corniculele sunt reduse, iar antenele compuse din 6 articole, dintre care articolul 3 este o dată și jumătate mai lung decât 4,5 și 6 la un loc și prezintă 16-20 senzori. Lungimea corpului 1,6-2,2 mm. Oul de iarna este negru-lucios si oval. Pe ramuri si in zona fisurilor si ranilor de pe tulpinile merilor din livezi, la colet si pe radacinile pomilor din pepiniere (mai ales pe cei altoiti pe dusen si paradis), pe rădăcinile marcotelor si ale pomilor din livezile tinere de meri, se vad umflaturi canceroase, de marimi diferite, pana la marimea nucii si care seamana cu cancerul pomilor. Pe ranile de pe ramuri, pe ramurile tinere si pe lastari se observa un puf alb ca vata, care acopera paduchii. Din cauza atacului, merii stagneaza din dezvoltare, ramurile se usuca, iar recolta de fructe scade.

larva

joi, 18 iulie 2013

Viespea merelor - dăunători la măr

Viespea merelor - dăunători la măr
Hoplocampa testudinea


Răspândire

În ţara noastră viespea cu ferăstrău a mărului este frecventă în zonele mari cultivatoare de măr. Acest dăunător în anii favorabili de înmulţire poate să producă pierderi de 20-60 % la majoritatea soiurilor de măr.

flori atacate

sâmbătă, 13 iulie 2013

Soluție eco împotriva manei la legume și viță de vie


Soluție eco împotriva manei
 la legume și viță de vie





     Conform unui articol de pe „Paradis Verde” și a altuia de pe „În grădina Mariei rețeta salvatoare, în lupta cu mana la tomate, castraveți, dovlecei, pepeni și chiar viță de vie, este prepararea unei soluții compuse din 30-40% lapte și 60-70% apă.

     Cele mai bune rezultate le dă laptele de vacă, proaspăt și crud. Chiar și zerul și laptele din comerț dă rezultate. Eu unul sunt sceptic când vine vorba de laptele din comerț și aș prefera laptele din piață vândut de țărani.

marți, 9 iulie 2013

Am pus trifoi și lucernă în livadă

Am pus trifoi și lucernă în livadă
- pregătirea terenului -


În februarie 2013, când am început lucrările la sistemul de irigații al livezii, am sunat un prieten și l-am rugat să vină cu tractorul și cu freza să-mi pregătească puțin terenul în vederea semănatului.

Am cumpărat trifoi roșu și lucernă pentru a stimula puțin terenul deoarece, în toamna anului trecut, prin lucrările de înființare a livezii am spart țelina și mă temeam să nu vină din nou un an secetos, ca 2012, iar terenul neavând masă verde pe el s-ar fi deteriorat puțin.

Viermele merelor - Cydia (Lasperesya) pomonella

Viermele merelor 
- Cydia (Lasperesya) pomonella -


Răspândire


Viermele merelor, în ţara noastră, este unul din cei mai periculoşi dăunători ai mărului, în anii favorabili de înmulţire poate să producă pierderi de 25 % din fructe, iar la soiurile sensibile până la 80-90 %.

adult

Gărgărița florilor de măr - Anthonomus pomorum

Gărgărița florilor de măr
- Anthonomus pomorum -



Răspândire

În ţara noastră, în zonele mari cultivatoare de măr, diminuarea parţială sau chiar pierderea totală a recoltelor de măr, se datorează în mare parte acestui dăunător (gărgăriţei florilor de măr).

flori atacate

Descriere

Această insectă are corpul de 5-6 mm de culoare brună-negricioasă. Pe partea dorsală este acoperită cu perişori castanii-roşcaţi. Are capul negru, ochii convecşi, mari, iar pe pronotum la mijloc are o dungă din perişori albicioşi. Pe elitre aşezate transversal, oblic, în jumătatea terminală a acestora sunt două dungi închise, iar la mijlocul lor asemănătoare cu litera V o dungă de perişori mai deschisă. Adulţii au un cioc lung de 1-1,5 mm cu care înţeapă mugurii floriferi.
Oul este de culoare albă-lăptoasă, strălucitor, de formă eliptică.
Larva este apodă, de culoare albă-murdară la început, apoi la maturitate devine gălbuie, măsurând 5-8 mm. În regiunea posterioară a corpului prezintă două pete brune.
Nimfa este gălbuie, alungită, având lungimea de 3-4 mm.

larva

Rapănul la măr - VENTURIA INAEQUALIS

Rapănul la măr
- VENTURIA INAEQUALIS -


Răspândire

Este cea mai răspândita si păgubitoare boala la mar. Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura mărului. Cele mai mari pierderi se produc în anii cu primăveri şi veri ploioase, ajungând să distrugă în livezile neîngrijite 30-95% din fructe.

acarian

Putrezirea coletului - PHYTOPHTHORA CACTORUM


Putrezirea coletului
- PHYTOPHTHORA CACTORUM -



Răspândire

Boala este cunoscută şi foarte periculoasă, ea s-a extins mai mult în ultimele două decenii.

acarian

Simptome

Boala se manifestă pe tulpină, pe ramuri, fructe. Atacul începe frecvent deasupra punctului de altoire, sub forma unor pete umede. Scoarţa se colorează în violet, ţesutul devenind aspru şi crustos. Cu timpul scoarţa bolnavă devine brun-cenuşiu închis. Părţile atacate sunt spongioase şi moi, putând fi îndepărtate uşor cu un cuţit. Locurile atacate, secţionate au miros de lichid fermentat. Sub scoarţă, ţesutul este roşu sau bruniu alternând adesea cu porţiuni galbene, nedelimitate clar.
În primăvară, când umiditatea solului favorizează mult atacul, ţesutul de culoare brun-deschis, umed şi moale, se desprinde uşor. Limita între părţile sănătoase şi cele bolnave se recunoaşte de obicei greu, ea fiind estompată printr-un atac neuniform, care se extinde continuu.
Deseori, pomul prezintă o calusare puternică a rănilor, ca măsuri de prevenire, iar scoarţa crapă. Atacul uneori rămâne localizat. În condiţii foarte favorabile (căldură şi umiditate mare) poate ataca tulpina complet de jur-împrejur.
Pomii atacaţi parţial, se manifestă printr-o putere de lăstărire redusă, căderea timpurie a frunzelor, fructe mici, care se maturizează mai rapid.
Atacul, de obicei este la punctul de altoire, dar în cazuri excepţionale se poate localiza şi la înălţimea coroanei, la ramificarea şarpantelor. Ocazional pot fi atacaţi şi lăstarii scurţi, când apar necroze şi crăpături ale scoarţei. În zona atacată, scoarţa se colorează, se afundă şi apare sub forma unor pliuri dispuse concentric.
Boala se extinde în plantaţii, când pomii sunt în plină producţie (aproximativ 8 ani), pomii tineri sunt predispuşi mai puţin.
Infecţia produsă pe fructele de măr, se manifestă printr-o pată brună, cu contur neregulat. Plecând de la epidermă, ciuperca se afundă în pulpă şi ajunge repede în inima fructului. Când mărul este complet putrezit, are o culoare brună, marmorată cu galben-verde, în funcţie de soi şi de gradul de maturitate.
Această infecţie se întâlneşte adesea în livadă vara pe fructele căzuteşi pe fructele de pe ramurile de jos, care vin încontact cu solul, infecţia din livadă evoluează în depozit.

Mozaicul mărului - APPLE MOSAIC VIRUS

Mozaicul mărului
- APPLE MOSAIC VIRUS -


Răspândire

Mozaicul mărului este una dintre virozele cele mai răspândite şi mai păgubitoare ale acestei specii pomicole. Boala poate produce pierderi de aproximativ 40% din producţia de fructe.

acarian

Monilioza (MONILINIA FRUCTIGENA)


Monilioza la măr
MONILINIA FRUCTIGENA


Răspândire

Această boală produce pagube destul de mari, la aproape toate speciile pomicole, pierderile de recolta ajungând, in anii favorabili atacului, pana la 90% si chiar mai mult.

acarian

Focul bacterian al semințoaselor - la măr (Erwinia amylovora)

Focul bacterian al semințoaselor - la măr 
(Erwinia amylovora)


Răspândire

Arsura bacteriană este cea mai pagubitoare boală produsă la măr, păr şi gutui. Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura mărului (a seminţoaselor), poate să distrugă în livezile neîngrijite în proporţie de 100% .


Simptome

Boala se este frecventă mai ales la pomii tineri, dar poate fi constatată şi pe pomi maturi, manifestându-se prin diferite simptome, în funcţie de organul atacat.
De regulă, arsura apare pe frunze, flori, lăstari, ramuri şi tulpini. Pe frunze apar iniţial pete nedefinite, brune, care de regulă confluează şi ocupă întreaga suprafaţă a limbului. În scurtă vreme, frunzele se usucă în întregime, se apleacă în jos, însă nu cad, ci rămân prinse pe pomi, chiar şi în timpul ierni.
Florile infectate se brunifică şi se ofilesc, ca şi când ar fi atinse de ger sau atacate de monilioză. Această formă de atac este cunoscută sub numele de arsura florilor. Pe fructe, boala se manifestă de la formare, până în preajma maturării, sub formă de pete definite, circulare sau neregulate. Ţesuturile din dreptul petelor se zbârcesc şi se colorează, la început în verde intens cu aspect umed, apoi în brun-roşcat sau brun-închis. Fructele atacate nu cad de pe pom, chiar dacă sunt scuturate.
Forma de atac cea mai caracteristică este aceea de pe lăstari şi ramuri. Pe lăstarii tineri apar în jurul locului de infecţie, la circa 3-4 zile, leziuni sub formă de striuri, de culoare brună, care cuprind de cele mai multe ori lăstarul de jur împrejur. Deoarece infecţia se întinde şi distruge sistemul conducător, toată partea superioară a ramurii infectate se înnegreşte, se usucă şi se îndoaie de vârf în jos. Această formă de atac poartă denumirea de arsura ramurilor. Frunzele de lăstarii bolnavi îşi pierd turgescenţa, începând de la vârf sau de la marginile laterale spre bază, sunt moi la pipăit, apoi devin brune-negricioase şi se usucă.
De pe lăstari, atacul trece şi pe ramurile mai bătrâne şi chiar pe tulpini, manifestându-se mai ales în regiunea nodurilor, prin porţiuni mai mult sau mai puţin întinse, sclerozate, puţin cufundate şi bine delimitate de ţesuturile sănătoase. Paranchimul scoarţei vii este distrus, iar epiderma şi suberul sunt lipite direct pe partea lemnoasă. Pe ramurile mai groase şi pe trunchiuri, din cauză că ţesuturile sunt lignificate, infecţia se propagă mult mai lent, rămânând de cele mai multe ori localizată. În cazul când zona atacată cuprinde tulpina de jur împrejur, pomul se usucă.
Boala se manifestă în special primăvara, în cursul lunii mai şi iunie. În timpul verii, din vauza temperaturilor prea ridicate, boala are o perioadă de stagnare, devenind din nou activă în toamnă.

flori atacate

ABC-ul grădinăritului Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori


ABC-ul grădinăritului
Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori







Autor(i): Etienne Blouin
Editura: Polirom
Anul apariţiei: 2006
Colecţia: Practic
Pagini: 340 (13x20 cm)
Preţ: 24,95 Lei








Cuprinsul cărţii „ABC-ul grădinăritului“:

luni, 8 iulie 2013

Grădina de legume ecologice - carte

Grădina de legume ecologice
- Ghid practic -



Autor(i): Agnes Gedda
Editura: Polirom
Anul apariţiei: 2007
Colecţia: Practic
Pagini: 264 (13x20 cm)
Preţ: 26,95 Lei


     Din ce în ce mai multe cercetări și cazuri concrete subliniază faptul că tratamentele chimice aplicate legumelor și pomilor duc la tot felul de boli care mai de care mai puternice și de necombătut. 
     Astfel, în sprijinul celor care sunt conștienți de pericolul iminent la care se expun, cultivând legume și fructe „protejate” chimic, vine cartea de față în care sunt o mulțime de sfaturi practice numai bune de pus în aplicare.

     Eu am tot căutat și întrebat pe cunoscuți, oameni în vârstă, dacă își amintesc ce făceau părinții și bunicii lor pentru a avea legume și fructe sănătoase. Nimeni nu mai știe nimic în afară de tratamente chimice. Atunci, mă întreb retoric, pentru ce te mai chinui să muncești și să îngrijești legumele dacă le obții aproape la fel de otrăvite ca pe cele din supermarket?

Cum să scapi de cheltuielile cu sacii de azot - bio

Cum să scapi de cheltuielile cu sacii de azot
- bio -

Aproape toată lumea de la țară, dintre cei care pun legume în grădină, înainte de a semăna cartofii, pe rânduri presară azot. La fel procedează și la alte legume.


Toți se plâng de bani, că e scump, toți se plâng de boli, dar prea puțini iau atitudine, prea puțini au spirit de inițiativă. Deocamdată. Eu încă sper și cred în partea bună a oamenilor.

sâmbătă, 6 iulie 2013

Făinarea la măr - podosphaera leucotricha

Făinarea la măr - podosphaera leucotricha

flori atacate

Raspindire

Făinarea este una din cele mai importante boli care atacă frecvent mărul. În anii favorabili, boala produce pagube importante la soiurile foarte sensibile.

flori atacate

Simptome

Făinarea se manifestează de la începutul dezmuguririi atât pe mugurii florali cât şi pe cei vegetativi de pe producţiunile de rod, apoi pe mugurii vegetativi de pe lăstarii atacaţi din anul anterior. Atacul de făinare se manifestă pe frunze, inflorescenţe, lăstari si mai rar pe fructe. Pomii puternic atacaţi de făinare în prima parte a perioadei de vegetaţie pierd frunzişul la sfârşitul lunii mai şi în prima jumătate a lunii iunie avortează fructele. Organele atacate de făinare sunt acoperite de o pâslă pulverulentă, albă-murdară, formată din miceliu, conidioforii şi conidiile ciuperci. Mugurii vegetativi şi cei florali atacaţi de făinare, în mare parte evoluează până la faza de început de dezmugurire, apoi se acoperă de o pâslă pulverulentă, făinoasă, albă-murdară, iar în cele din urmă se înroşesc, se usucă şi cad. O parte din mugurii florali atacaţi evoluează până la faza de răsfirarea inflorescenţei, după care se usucă, alţii ajung la faza de înflorit, când sunt complet acoperiţi de făinare. La aceşti muguri, frunzele sunt deformate, florile au petalele alungite, de culoare verzuie, fiind acoperite de făinare. Florile atacate sunt sterile, se usucă foarte repede şi cad. Lăstarii atacaţi sunt acoperiţi de o pâslă albă-murdară, nu cresc normal, lemnul nu se coace şi în majoritatea cazurilor se usucă vara sau degeră în cursul lunilor decembrie-martie. Atunci când este procent mare de lăstari atacaţi, pomii intră în declin, producţia scade timp de cel puţin 2-3 anişi datorită faptului că nu există ramuri de 2-3 ani pe care să se formeze producţiuni de rod.

Insecticid și fertilizant bio pentru grădina de legume - testată

Insecticid și fertilizant bio pentru grădina de legume
- metodă testată -

     Răsfoind bloguri, pe care găsesc lucruri care mă preocupă și pe mine, am ajuns la prețioasa postare a Brîndușei, căreia îi mulțumesc pentru că a împărtășit rețeta magică de insecticid bio.
     Sunt sigur că astfel de rețete bio, care chiar funcționează, există. Problema este că noi ne-am pierdut undeva pe drum. Sper să existe cât mai mulți oameni preocupați de ele, să le redescoperim și să le punem la locul de cinste pe care îl și merită. Până atunci, în momentele critice, mai apelăm la soluțiile „moderne” și „bune” ale industriei chimice.

     Așadar, această soluție are dublu rol, și anume combate musculița albă a verzei, afidele (pe viitor o voi testa la pomi) și în plus, prin substanțele nutritive, „îngrașă” plantele. Deci are rol și de îngrășământ foliar. Brîndușa a zis că, după ce a stropit și a scăpat de musculița albă a verzei și de afide, a constatat că frunzele guliilor s-au dublat în dimensiuni.

     Redau, din articolul Brîndușei, ceea ce trebuie să știm despre această soluție de stropit:
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de insecticid. M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m-am hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin uleiuri volatile.

Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte antifungice si insecticide.

Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol.

Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de litiu.

Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul volatil este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.


Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.

Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.

Arsura bacteriană la măr - PSEUDOMONAS SYRINGAE

Arsura bacteriană la măr
- PSEUDOMONAS SYRINGAE -



     Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura mărului (a seminţoaselor).
     În ţara noastră, nu produce pagube importante, totuşi constituie un pericol potenţial.

     Pe mediul de cultură, coloniile bacteriene sunt circulare, mai mult sau mai puţin opace, lucioase, striate radiar, cu marginile ondulate, de culoare gălbuie.
     Bacteria iernează în ramurile bolnave şi în frunzele căzute. În timpul vegetaţiei pe suprafaţa organelor aeriene sănătoase şi bolnave se dezvoltă populaţii bacteriene, care constituie o componentă dominantă a florei apifite şi o sursă importantă de inocul.
     În natură, în anumite limite, poate trece de la o specie la alta sau la altă gazdă. Penetrarea bacteriilor se face prin răni sau stomate.
     Infectarea inflorescenţelor este favorizată de îngheţurile târzii şi ploi în perioada dintre înflorirea completă şi căderea petalelor.
     Bacteriile se deplasează prin vasele conducătoare putând ajunge în toate ramurile. Evoluţia bolii este determinată de condiţiile externe şi proprietăţile gazdei. Boala are un caracter sezonier, fiind activă primăvara şi toamna şi mai puţin sau deloc iarna şi vara. În timpul verii, bacteria nu poate fi izolată din ramurile infectate sau din alte leziuni. Inoculările din noiembrie sunt mai eficiente decât cele din decembrie.

     Boala se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei. Nervurile frunzelor, îndeosebi cele de păr, mai rar cele de măr, se înegresc, iar în zonele internervuriene apar pete brune, care de obicei confluează şi ocupă întreaga suprafaţă a limbului. Apoi, frunzele se usucă în întregime, dar nu cad, rămânând pe pom chiar şi în timpul iernii.
     Florile infectate se brunifică şi se ofilesc ca şi când ar fi distruse de îngheţuri târzii.
     Simptomul cel mai caracteristic este pe lăstari şi pe ramuri. Pe lăstarii tinerii, în jurul locului unde s-a produs infecţia, apar leziuni sub formă de striuri brune, care de multe ori încercuiesc lăstarul. În asemenea cazuri, partea superioară se usucă, iar vârful se îndoaie în jos.
     De pe lăstari boala poate trece şi pe ramurile mai bătrâne şi pe tulpini, manifestându-se mai ales în jurul nodurilor prin leziuni întinse, sclerozate, uşor cufundate şi bine delimitate de ţesutul sănătos, evoluând uneori în ulceraţii. Când zona infectată cuprinde tulpina de jur-împrejur, pomul se usucă. Această formă de atac este mai evidentă în pepinieră.

     Combaterea se face prin tăierea ramurilor de la o distanţă de 50-70 cm mai jos de leziunea formată şi vor fi arse, se vor aplica tratamente preflorale cu produse cuprice (îndeosebi in primăverile ploioase si reci) şi tratamente cu insecticide pentru combaterea vectorilor (afide).

Boli și dăunători la pomii fructiferi - bază de date.

Boli și dăunători la pomii fructiferi
- bază de date -

     Vreau să vă urez, tuturor, numai bine, cu grădini frumoase și sănătoase!
     Eu am avut niște surprize, tare neplăcute, pierzând niște pomi plantați în toamna lui 2012.
     Pentru a avea acces facil la tot ce găsesc despre boli și dăunători, în special la pomi fructiferi, voi face o centralizare a informațiilor precizând sursele lor.
    Sunt convins că, ceea ce va urma, va fi de mare folos și altora, așadar vă rog să participați cu experiențele proprii, făcând descrieri ale problemelor cu care v-ați confruntat sau postând link-uri către resursele de pe internet care mie mi-au scăpat, decocamdată!
    De ce vă rog să participați? Pentru că dacă suntem mai mulți care căutăm (sau avem) informații despre aceeași problemă este imposibil să nu se găsească o rezolvare sau, mai bine zis, cea mai bună soluție.
    Eu visez la un mic grup (comunitate nu îndrăznesc) a celor care investesc muncă și pasiune în grădinile lor, în livezile lor. O mână de oameni pasionați care să se ajute între ei și să se sprijine cu informații utile și concrete. Singur este foarte greu să le cuprinzi pe toate și să le rezolvi în timp util.

     În continuare, ia uitați-vă la „porcușorii” (chiar așa arată) ăștia de păduchi ce îi fac la părul meu. Și, deasupra lor este furnica, „șeful fermei” care îi păzește și îi înmulțește mutându-i pe alți lăstari sănătoși. De ce? Pentru că furnicile se hrănesc cu excrementele păduchilor.
    Deci, primul semn, care arată prezența păduchilor care sug seva din frunze și din lăstarii tineri, este prezența furnicilor pe pomi.
     La început, păduchii pot fi atât de mici încât, nici nu îi observați cu ochiul liber. De aceea, profesorul Gheorghe Stanciu, recomanda, în una din cărțile pe care le-am citit, că printre uneltele necesare pomicultorului este necesară și o lupă. Dacă îmi amintesc bine, lupa trebuie să poată mări de 20x.

Păduchi la păr. După un tratament cu insecticidul „Calypso 480 SC” păduchii au dispărut.
La fel și furnicile pentru că nu mai aveau nicio motivație, „ferma” fiindu-le distrusă.


     Voi activa link-urile de mai jos, la fiecare specie în parte, pe măsură ce voi reuși să scriu articolele. E mult mai bine când le ai pe toate într-un loc. În plus, voi descrie și experiențele proprii.

Lista mea de bloguri