joi, 18 iulie 2013

Viespea merelor - dăunători la măr

Viespea merelor - dăunători la măr
Hoplocampa testudinea


Răspândire

În ţara noastră viespea cu ferăstrău a mărului este frecventă în zonele mari cultivatoare de măr. Acest dăunător în anii favorabili de înmulţire poate să producă pierderi de 20-60 % la majoritatea soiurilor de măr.

flori atacate
Descriere

Viespea are lungimea corpului de 6-7-mm. Pe partea dorsală are corpul brun-închis şi galben pe partea ventrală. Capul şi antenele sunt de culoare cărămiziu-roşiatic. Picioarele sunt galbene, la fel toracele, iar mezo şi metanotul sunt brun-închis la fel ca nervurile aripilor şi stigmele.
Oul este de culoare albă-lăptoasă, fiind depus frecvent în receptacul sau între sepale.
Larva matură este albă-murdar, cu capul brun-roşcat fiind lungă de 8-12 mm. Când este în repaus este îndoită ca o semilună şi are miros de ploşniţă.

larva

Biologie și ecologie

Hoplocampa testudinea are o singura generaţie pe an. Insecta iernează ca larvă matură învelită într-un cocon pergamentos, lung de 5-7 mm, de culoare brună-închisă, în sol la adâncime de 2-18 cm. Primăvara, în timpul înălţării inflorescenţei, larvele se transformă în nimfe, din care în timpul înfoierii corolei apar adulţii în sol, de unde ajung la suprafaţă şi apoi în coroana pomilor. Adulţii se hrănesc cu nectarul diferitelor flori se împerechează şi depun ouă, separat câte unul în receptacul sau la inserţia sepalelor, făcând o incizie în epidermă cu ovipozitorul. Oul este acoperit cu un strat protector care se întăreşte şi se oxidează devenind cenuşiu apoi cărămiziu. Din ouă după 6-12 zile apar larvele care pătrund în fruct unde consumă seminţele.
Larvele se hrănesc 20-30 zile timp în care ca să devină mature atacă 2-3 fructe. După maturare, larvele cad odată cu fructele atacate de unde se retrag în sol sau îşi dau drumul din fructele din pom şi pătrund în sol la 2-18 cm adâncime unde-şi formează învelişul de cocon, rămânând astfel până în primăvara următoare când evoluează.

adult

Modul de dăunare

Fructele atacate prezintă una, două galerii rotunde ca o cavitate cu marginile negre, iar în interior se găsesc resturi de hrană şi excrementele larvei. Fructele atacate nu se mai pot hrăni şi cad.
Pentru a nu se confunda atacul de Hoplocampa testudinea cu cel de Cydia pomonella, vom reda câteva asemănări şi deosebiri dintre cele două insecte.
Atacul celor două insecte se deosebeşte prin următoarele aspecte:
Hoplocampa testudinea este o viespe şi depune ouăle mult mai devreme în receptacul şi la inserţia sepalelor, iar când fructul depăşeşte puţin mărimea unei alune larvele migrează în al doilea fruct, iar cele atacate anterior cad. Fructele atacate cad până ce ajung la mărimea unei nuci;
Fructele atacate de Hoplocampa testudinea au intrarea galeriei netedă, înnegrită, adâncită;
Fructele secţionate au în interior miros de ploşniţă;
Larvele sunt de culoare albă-murdar.
Cydia pomonella este un fluture şi depun ouăle tocmai când cad ultimele fructe atacate de Hoplocampa testudinea;
Fructele atacate de Cydia pomonella au intrarea galeriei larvelor neregulată şi înfundată cu rumeguş cărămiziu;
Fructele sunt atacate de prima generaţie de Cydia pomonella când au diametru de peste 3 cm;
Larvele de Cydia pomonella au culoare albă-rozie.


Combatere

În cadrul complexului de luptă integrată, prin folosirea raţională a tratamentelor chimice şi a măsurilor agrotehnice viespea cu ferăstrău a mărului poate fi combătută şi pagubele să fie reduse la maximum.
Dintre măsurile agrotehnice, cea mai importantă este arătura de toamnă prin care se distrug o bună parte din coconi.
Altă măsură este strângerea şi distrugerea fructelor atacate. Rezultatele cele mai complete se obţin prin combaterea chimică. Aceasta se poate face printr-un singur tratament aplicat la avertizare, când 10-15% din flori au început să-şi scuture petalele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Chiar dacă vei considera că nu ai nimic de spus, dacă tot ai trecut pe aici, poți scrie măcar două cuvinte de „ziua bună”. :)

Lista mea de bloguri