sâmbătă, 6 iulie 2013

Făinarea la măr - podosphaera leucotricha

Făinarea la măr - podosphaera leucotricha

flori atacate

Raspindire

Făinarea este una din cele mai importante boli care atacă frecvent mărul. În anii favorabili, boala produce pagube importante la soiurile foarte sensibile.

flori atacate

Simptome

Făinarea se manifestează de la începutul dezmuguririi atât pe mugurii florali cât şi pe cei vegetativi de pe producţiunile de rod, apoi pe mugurii vegetativi de pe lăstarii atacaţi din anul anterior. Atacul de făinare se manifestă pe frunze, inflorescenţe, lăstari si mai rar pe fructe. Pomii puternic atacaţi de făinare în prima parte a perioadei de vegetaţie pierd frunzişul la sfârşitul lunii mai şi în prima jumătate a lunii iunie avortează fructele. Organele atacate de făinare sunt acoperite de o pâslă pulverulentă, albă-murdară, formată din miceliu, conidioforii şi conidiile ciuperci. Mugurii vegetativi şi cei florali atacaţi de făinare, în mare parte evoluează până la faza de început de dezmugurire, apoi se acoperă de o pâslă pulverulentă, făinoasă, albă-murdară, iar în cele din urmă se înroşesc, se usucă şi cad. O parte din mugurii florali atacaţi evoluează până la faza de răsfirarea inflorescenţei, după care se usucă, alţii ajung la faza de înflorit, când sunt complet acoperiţi de făinare. La aceşti muguri, frunzele sunt deformate, florile au petalele alungite, de culoare verzuie, fiind acoperite de făinare. Florile atacate sunt sterile, se usucă foarte repede şi cad. Lăstarii atacaţi sunt acoperiţi de o pâslă albă-murdară, nu cresc normal, lemnul nu se coace şi în majoritatea cazurilor se usucă vara sau degeră în cursul lunilor decembrie-martie. Atunci când este procent mare de lăstari atacaţi, pomii intră în declin, producţia scade timp de cel puţin 2-3 anişi datorită faptului că nu există ramuri de 2-3 ani pe care să se formeze producţiuni de rod.

Insecticid și fertilizant bio pentru grădina de legume - testată

Insecticid și fertilizant bio pentru grădina de legume
- metodă testată -

     Răsfoind bloguri, pe care găsesc lucruri care mă preocupă și pe mine, am ajuns la prețioasa postare a Brîndușei, căreia îi mulțumesc pentru că a împărtășit rețeta magică de insecticid bio.
     Sunt sigur că astfel de rețete bio, care chiar funcționează, există. Problema este că noi ne-am pierdut undeva pe drum. Sper să existe cât mai mulți oameni preocupați de ele, să le redescoperim și să le punem la locul de cinste pe care îl și merită. Până atunci, în momentele critice, mai apelăm la soluțiile „moderne” și „bune” ale industriei chimice.

     Așadar, această soluție are dublu rol, și anume combate musculița albă a verzei, afidele (pe viitor o voi testa la pomi) și în plus, prin substanțele nutritive, „îngrașă” plantele. Deci are rol și de îngrășământ foliar. Brîndușa a zis că, după ce a stropit și a scăpat de musculița albă a verzei și de afide, a constatat că frunzele guliilor s-au dublat în dimensiuni.

     Redau, din articolul Brîndușei, ceea ce trebuie să știm despre această soluție de stropit:
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de insecticid. M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m-am hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin uleiuri volatile.

Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte antifungice si insecticide.

Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol.

Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de litiu.

Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul volatil este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.


Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.

Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.

Arsura bacteriană la măr - PSEUDOMONAS SYRINGAE

Arsura bacteriană la măr
- PSEUDOMONAS SYRINGAE -



     Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura mărului (a seminţoaselor).
     În ţara noastră, nu produce pagube importante, totuşi constituie un pericol potenţial.

     Pe mediul de cultură, coloniile bacteriene sunt circulare, mai mult sau mai puţin opace, lucioase, striate radiar, cu marginile ondulate, de culoare gălbuie.
     Bacteria iernează în ramurile bolnave şi în frunzele căzute. În timpul vegetaţiei pe suprafaţa organelor aeriene sănătoase şi bolnave se dezvoltă populaţii bacteriene, care constituie o componentă dominantă a florei apifite şi o sursă importantă de inocul.
     În natură, în anumite limite, poate trece de la o specie la alta sau la altă gazdă. Penetrarea bacteriilor se face prin răni sau stomate.
     Infectarea inflorescenţelor este favorizată de îngheţurile târzii şi ploi în perioada dintre înflorirea completă şi căderea petalelor.
     Bacteriile se deplasează prin vasele conducătoare putând ajunge în toate ramurile. Evoluţia bolii este determinată de condiţiile externe şi proprietăţile gazdei. Boala are un caracter sezonier, fiind activă primăvara şi toamna şi mai puţin sau deloc iarna şi vara. În timpul verii, bacteria nu poate fi izolată din ramurile infectate sau din alte leziuni. Inoculările din noiembrie sunt mai eficiente decât cele din decembrie.

     Boala se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei. Nervurile frunzelor, îndeosebi cele de păr, mai rar cele de măr, se înegresc, iar în zonele internervuriene apar pete brune, care de obicei confluează şi ocupă întreaga suprafaţă a limbului. Apoi, frunzele se usucă în întregime, dar nu cad, rămânând pe pom chiar şi în timpul iernii.
     Florile infectate se brunifică şi se ofilesc ca şi când ar fi distruse de îngheţuri târzii.
     Simptomul cel mai caracteristic este pe lăstari şi pe ramuri. Pe lăstarii tinerii, în jurul locului unde s-a produs infecţia, apar leziuni sub formă de striuri brune, care de multe ori încercuiesc lăstarul. În asemenea cazuri, partea superioară se usucă, iar vârful se îndoaie în jos.
     De pe lăstari boala poate trece şi pe ramurile mai bătrâne şi pe tulpini, manifestându-se mai ales în jurul nodurilor prin leziuni întinse, sclerozate, uşor cufundate şi bine delimitate de ţesutul sănătos, evoluând uneori în ulceraţii. Când zona infectată cuprinde tulpina de jur-împrejur, pomul se usucă. Această formă de atac este mai evidentă în pepinieră.

     Combaterea se face prin tăierea ramurilor de la o distanţă de 50-70 cm mai jos de leziunea formată şi vor fi arse, se vor aplica tratamente preflorale cu produse cuprice (îndeosebi in primăverile ploioase si reci) şi tratamente cu insecticide pentru combaterea vectorilor (afide).

Boli și dăunători la pomii fructiferi - bază de date.

Boli și dăunători la pomii fructiferi
- bază de date -

     Vreau să vă urez, tuturor, numai bine, cu grădini frumoase și sănătoase!
     Eu am avut niște surprize, tare neplăcute, pierzând niște pomi plantați în toamna lui 2012.
     Pentru a avea acces facil la tot ce găsesc despre boli și dăunători, în special la pomi fructiferi, voi face o centralizare a informațiilor precizând sursele lor.
    Sunt convins că, ceea ce va urma, va fi de mare folos și altora, așadar vă rog să participați cu experiențele proprii, făcând descrieri ale problemelor cu care v-ați confruntat sau postând link-uri către resursele de pe internet care mie mi-au scăpat, decocamdată!
    De ce vă rog să participați? Pentru că dacă suntem mai mulți care căutăm (sau avem) informații despre aceeași problemă este imposibil să nu se găsească o rezolvare sau, mai bine zis, cea mai bună soluție.
    Eu visez la un mic grup (comunitate nu îndrăznesc) a celor care investesc muncă și pasiune în grădinile lor, în livezile lor. O mână de oameni pasionați care să se ajute între ei și să se sprijine cu informații utile și concrete. Singur este foarte greu să le cuprinzi pe toate și să le rezolvi în timp util.

     În continuare, ia uitați-vă la „porcușorii” (chiar așa arată) ăștia de păduchi ce îi fac la părul meu. Și, deasupra lor este furnica, „șeful fermei” care îi păzește și îi înmulțește mutându-i pe alți lăstari sănătoși. De ce? Pentru că furnicile se hrănesc cu excrementele păduchilor.
    Deci, primul semn, care arată prezența păduchilor care sug seva din frunze și din lăstarii tineri, este prezența furnicilor pe pomi.
     La început, păduchii pot fi atât de mici încât, nici nu îi observați cu ochiul liber. De aceea, profesorul Gheorghe Stanciu, recomanda, în una din cărțile pe care le-am citit, că printre uneltele necesare pomicultorului este necesară și o lupă. Dacă îmi amintesc bine, lupa trebuie să poată mări de 20x.

Păduchi la păr. După un tratament cu insecticidul „Calypso 480 SC” păduchii au dispărut.
La fel și furnicile pentru că nu mai aveau nicio motivație, „ferma” fiindu-le distrusă.


     Voi activa link-urile de mai jos, la fiecare specie în parte, pe măsură ce voi reuși să scriu articolele. E mult mai bine când le ai pe toate într-un loc. În plus, voi descrie și experiențele proprii.

Lista mea de bloguri