Viermele merelor - Cydia (Lasperesya) pomonella

Viermele merelor 

- Cydia (Lasperesya) pomonella -

Răspândire

Viermele merelor, în ţara noastră, este unul din cei mai periculoşi dăunători ai mărului, în anii favorabili de înmulţire poate să producă pierderi de 25 % din fructe, iar la soiurile sensibile până la 80-90 %.

Descriere

Adultul de Cydia pomonella este un fluture mic, cu deschizătura aripilor anterioare de 15-20 mm. Aripile anterioare sunt de culoare brună-cenuşie, cu striuri transversale de culoare cenuşiu-închis spre negru. La vârful aripilor anterioare există o pată în formă de semilună brună, iar în interior de culoarea bronzului. Aripile posterioare sunt de culoare brun-roşcată cu strălucire arămie.
Oul este de forma unui scut, de 0,5 mm, rotund sau uşor elipsoidal, transparent, la început de culoarea albuşului de ou (hialin) apoi devine de culoarea unei perle, după care prin corion se văd diferitele stadii de embriogeneză.
Larva matură are lungimea de 16-20 mm şi este de culoare roz-deschis, iar capul de culoare brună. Fiecare din segmentele corpului larvei are câte doi tuberculi brun-închis prevăzuţi cu perişori fini. Pe abdomen au în vârf crosete în formă de semilună. Larvele mature iernează într-un cocon din fire mătăsoase impregnate cu ceară ca să le apere de intemperii. În acest cocon ia naştere crisalida.
Crisalida are lungimea de 8-12 mm fiind de culoare brună-cărămizie, strălucitoare.

Modul de dăunare

Larvele acestei insecte atacă fructele şi lăstarii ierbacei. Ele pătrund în pulpă în zona casei seminale unde distrug seminţele, din care cauză fructele nu mai cresc. Larvele din prima generaţie cauzează pierderi totale la fructele atacate, deoarece acestea fiind mici cad şi nu se pot valorifica. Larvele generaţiei a doua atacă fructele aproape de maturitate. Aceste fructe se coc înainte de vreme, neputându-se hrăni cad, o parte putrezesc şi o parte din cele atacate rămân în pom, iar odată cu culesul sunt duse în depozit unde larvele se retrag şi intră în diapauză hiemală. Fructele atacate de generaţia a doua a viermelui merelor, care nu putrezesc, au o valoare comercială scăzută. Fructele mature atacate de acest dăunător nu se pot păstra pentru că prin galerii pătrund diferite microorganisme ce le determină putrezirea.

Biologie și ecologie

Această insectă, iernează ca larvă provenită din prima şi a doua generaţie. Larva matură este învelită într-un cocon mătăsos impermeabil, sub crăpăturile scoarţei pomilor, sub frunzişul de sub pomi. Primăvara, în aprilie, când sunt temperaturi peste 9 °C , larvele se transformă în crisalidă, iar după 15-32 de zile apar adulţii, fluturaşii primei generaţii. Fluturii primei generaţii apar între 6 mai şi 4 iunie. Adulţii se hrănesc 2-13 zile, apoi se împerechează şi începe ponta. Zborul primei generaţii este eşalonat între 35 şi 79 zile. Femelele depun ouăle în 7-20% din cazuri pe fructele tinere peste 70% pe frunze, în general pe partea superioară şi 8-15% din cazuri pe ramuri. Femelele sunt active în zilele cu cer senin între orele 15 şi 19 şi continuă până se întunecă. La prima generaţie ponta s-a eşalonat între 27 şi 72 zile. La temperatura de 20-25 °C femelele au condiţii optime de pontă, la 15 °C ponta este redusă, iar la 9-18 °C nu mai are loc. O femelă depune între 5 şi 122 ouă, mai frecvent 50-70 ouă. În general, o femelă în prima zi de pontă depune 50% din totalul de ouă.
La prima generaţie, perioada de incubaţie este de 3-23 zile, frecvent 10-18 zile, la temperaturile medii de 11,2-26,2 °C.
În timpul perioadei de incubaţie s-au constatat 5 faze principale de evoluţie a embrionului: - ou hialin, ou cu „inel roşu”, ou în întregime roşu, ou roşu cu punct negru, ou părăsit, alb-lăptos când corionul este perforat, escavat, uscat, din care a ieşit larva.
Larvele, nou apărute, se deplasează căutându-şi un loc unde să-şi poată face galerie: între două fructe, unde un fruct este acoperit de frunze. O larvă, ca să ajungă la maturitate consumă 2-3 fructe.
Larvele mature se retrag din fructe pe un fir de mătase, sau direct, se ascund în crăpăturile scoarţei, sub frunzişul şi în iarba de sub pomi, unde-şi formează coconul protector. În anii foarte călduroşi, 30-50% din aceste larve se transformă în crisalide, din care în 5-10 zile apar fluturaşii, din cea de a doua generaţie (de vară). Primii adulţi din generaţia a doua apar între 16 iulie şi 3 august. Zborul acestora s-a eşalonat 32-64 zile. Ei se hrănesc 18 zile, dar după 1-2 zile ei încep împerecherea şi depunerea pontei. Depunerea ouălor la această generaţie durează 14-65 zile, fiind mult mai scurtă decât la prima generaţie. Primele ouă depuse apar după 5-25 zile , cele mai multe larve apar după 6-13 zile de la pontă. Acestea atacă fructele până la recoltare.
Larvele din a doua generaţie se hrănesc cca. 13-59 zile, după care s-au retras din fructe în diferite ascunzişuri unde şi-au format coconi protectori pentru iernat. Aceasta, împreună cu cele rămase din prima generaţie vor da în anul următor prima generaţie.


Combatere

Măsuri de igienă culturală pentru diminuarea rezervei biologice; folosirea capcanelor feromonale – Atrapom in vederea determinării prezentei si evoluţiei dăunătorului.
Tratamente chimice - la avertizare: 1-2 tratamente in mai-iunie pentru generaţia I și 2-3 tratamente în iulie-august pentru generaţia a II-a .

Sursa: Viermele merelor

Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.