joi, 25 iulie 2013

Focul bacterian - boli la gutui

Focul bacterian
ERWINIA AMYLOVORA
- boli la gutui -


Răspândire
Arsura bacteriană este cea mai pagubitoare boală produsă la măr, păr şi gutui. Atacul este întâlnit in toate zonele pomicole in care se concentrează cultura mărului (a seminţoaselor), poate să distrugă în livezile neîngrijite  în proporţie de 100% .

adult

Simptome
Boala este frecventă mai ales la pomii  tineri, dar poate fi constatată şi pe pomi maturi, manifestându-se prin diferite simptome, în funcţie de organul atacat.
De regulă, arsura apare pe frunze, flori, lăstari, ramuri şi tulpini. Pe frunze apar iniţial pete nedefinite, brune, care de regulă confluează şi ocupă întreaga suprafaţă a limbului. În scurtă vreme, frunzele se usucă în întregime, se apleacă în jos, însă nu cad, ci rămân prinse pe pomi, chiar şi în timpul ierni.
Florile infectate se brunifică şi se ofilesc, ca şi când ar fi atinse de ger sau atacate de monilioză. Această formă de atac este cunoscută sub numele de arsura florilor. Pe fructe, boala se manifestă de la formare, până în preajma maturării, sub formă de pete definite, circulare  sau neregulate. Ţesuturile din dreptul petelor se zbârcesc şi se colorează, la început în verde intens cu aspect  umed, apoi în brun-roşcat sau brun-închis. Fructele atacate nu cad de pe pom, chiar dacă sunt scuturate. 
Forma de atac cea mai caracteristică este aceea de pe lăstari şi ramuri. Pe lăstarii tineri apar în jurul locului de infecţie, la circa 3-4 zile, leziuni sub formă de striuri, de culoare brună, care cuprind de cele mai multe ori lăstarul de  jur împrejur. Deoarece infecţia se întinde şi distruge sistemul conducător, toată partea superioară a ramurii infectate se înnegreşte, se usucă şi se îndoaie de vârf în jos. Această formă de atac poartă denumirea de arsura ramurilor. Frunzele de lăstarii bolnavi îşi pierd turgescenţa, începând de la vârf sau de la marginile laterale spre bază, sunt moi la pipăit, apoi devin brune-negricioase şi se usucă.
De pe lăstari, atacul trece şi pe ramurile mai bătrâne şi chiar pe tulpini, manifestându-se mai ales în regiunea nodurilor, prin porţiuni mai mult sau mai puţin întinse, sclerozate, puţin cufundate şi bine delimitate de ţesuturile sănătoase. Paranchimul scoarţei vii este distrus, iar epiderma şi suberul sunt lipite direct pe partea lemnoasă. Pe ramurile mai groase şi pe trunchiuri, din cauză că ţesuturile sunt lignificate, infecţia se propagă mult mai lent, rămânând de cele mai multe ori localizată. În cazul când zona atacată cuprinde tulpina de jur împrejur, pomul se usucă. 
Boala se manifestă în special primăvara, în cursul lunii mai şi iunie. În timpul verii, din cauza temperaturilor prea ridicate, boala are o perioadă de stagnare, devenind din nou activă în toamnă.

adult

Agentul patogen şi biologia acestuia

Focul bacterian este produs de bacteria Erwinia amylovora, care se prezintă sub formă de bastonaşe, cu flageli peritrichi, mobile, asporogenă, necapsulată. Pe agar formează colonii circulare, mici, cu marginile drepte, mai mult sau mai puţin opalescente, albe, lucioase, de consistenţă untoasă. Temperatura optimă de dezvoltare este 300C, iar cea letală este de 45-500C.
Bacteria ierneaza in leziunile de pe lastari, ramuri si tulpini. În timpul iernii, boala stagnează, însă bacteriile nu sunt distruse, ele rezistând în leziunile de pe lăstari şi ramuri.
In primavara urmatoare, o data cu pornirea in vegetatie a pomului, bacteriile din leziunile de pe scoarta se inmultesc foarte repede si ies la suprafata leziunii o data cu exudatul bacterian. De aici, ele sunt luate de insecte si transportate sau antrenate de apa de ploaie pe muguri si flori. Cele care ajung in nectarul florilor se inmultesc. Insectele care viziteaza florile (albinele, afidele) vehiculeaza bacteriile si le pun in contact cu alti pomi din livada. Din floare, bacteriile trec in pedunculul floral si apoi in ramurile tinere. Inaintand in jos prin parenchimul cortical al acestora, ele pot ajunge in ramurile de ordin inferior, apoi in tulpina si in cele din urma in radacini, provocand in drumul lor imbolnavirea tesuturilor prin care trec.
Pătrunderea bacteriilor în ţesuturi are loc prin deschideri naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin rănile cauzate de insecte. De la pomii bolnavi la cei sănătoşi, bacteriile sunt transmise prin intermediul insectelor: Eriosoma lanigerum, Aphis spp., etc. pătrunse în ţesuturi bacteriile circulă prin vase, prin parenchim şi prin cambiu.

adult

Combatere
Combaterea se face prin măsuri preventive, folosirea  la plantare a unor pomi sănătoşi fără leziuni (ulceraţii) bacteriene; depistarea vetrelor de atac, îndepărtarea focarelor (frunze, lăstari, şarpante si chiar pomi) cu infecţii, pentru diminuarea inoculului. Pentru prevenirea pagubelor prin măsuri chimice, este necesar să se execute tratamente la avertizare postflorale si  preflorale cu produse cuprice si daca perioada înfloritului se prelungeşte pe o perioada mai lunga de timp (temperaturi scăzute si precipitaţii), chiar in perioada înfloritului. Combaterea vectorilor (afide, minatoare etc.) cu insecticide speciale la avertizare.


Sursa: pomifructiferi


5 comentarii:

  1. Am trecut si eu pe aici.
    O noapte cat mai placuta!

    RăspundețiȘtergere
  2. Am patru gutui ,toti afectati de focul bacterian . De cativa ani ma lupt cu acesta dar fara rezultat . Cred ca am sa le fac cunostinta cu drujba si apoi cu soba !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Încearcă şi cu streptomicină (strevital) înainte de a-i tăia.
      Nu ai nimic de pierdut.
      O seară bună şi spor în toate!

      Ștergere
  3. buna ziua, eu am un gitui bereki este al patrulea an infloreste face gutuile cat o pruna si cad pe rand . am vazut ca sunt afectate la codita dar in rest nimic. miltumesc!

    RăspundețiȘtergere

Chiar dacă vei considera că nu ai nimic de spus, dacă tot ai trecut pe aici, poți scrie măcar două cuvinte de „ziua bună”. :)

Lista mea de bloguri