sâmbătă, 7 martie 2015

Am primit alunii de la d-l profesor Ionică Sava

Am primit alunii de la d-l profesor Ionică Sava

În cursul săptămânii am fost sunat de către soția domnului profesor și mi-a spus că alunii sunt pe drum.
Tare m-am mai bucurat!


duminică, 1 martie 2015

Grădina fericirii se va îmbogăți cu aluni

Grădina fericirii 
se va îmbogăți cu aluni




Astăzi, 1 martie 2015, ora 20:35, am vorbit cu domnul profesor Ionică Sava, despre care am scris două articole pe blog până acum.
Primul este despre vizita pe care urma să i-o fac și se numește Despre aluni și OAMENI, iar al doilea este cu materialele video pe care le am în urma vizitei la domnul profesor și se numește Despre aluni și VIAȚĂ.

Profesorul Ionică Sava - februarie 2015 - Autor foto: Budau Silviu-Ciprian


În urma discuției din această seară, domnul profesor, îmi va trimite cinci aluni, soiuri diferite, pe care îi voi planta cu mare drag, cu deosebit respect și cu inima strânsă la mine în grădină. Zic cu inima strânsă pentru faptul că mă încearcă niște sentimente puternice de revoltă. Și cum să nu mă încerce când, în viața de zi cu zi, în oricare direcție privești, vezi degradarea societății în care, cică, trăim.
În acest timp, oameni precum domnul profesor Ionică Sava, se sting neputincioși...

De ce am această stare? Pentru că vocea profesorului era destul de stinsă. Într-adevăr, mi-a povestit că astăzi a făcut polenizarea la aluni, ceea ce presupune că a agitat ramurile acestora cu un băț destul de lung pentru a se desprinde săculeții cu polen și a ajunge de la unii la alții. La cei peste 80 de ani ai dânsului cred că i-o fi fost extrem de greu chiar dacă este numai suflet cât este.

Mi-a spus că, pentru anul 2015, și-a propus să străbată toată țara. A dat aluni multor oameni și vrea să meargă să le vadă grădinile în care i-au plantat. 
A zis că a trimis și la Deva aluni, la cineva. Deci, relativ aproape de mine.
L-am rugat să mă anunțe în caz că vine încoace și l-am rugat să vină și pe la mine. 
Mi-a spus că va veni cu mare drag și că îmi mulțumește pentru că am plantat și că plantez pomi. A zis că "Dumnezeu se bucură când vede un punct verde, Alexe".
Se referea la pomii pe care i-am plantat în grădina mea.

Soiurile pe care mi le va trimite prin poștă sunt:
- Superstar (soi obținut de domnul profesor Ionică Sava);
- Minunea Bollviller;
- Lambert alb;
- Cosford;
- Nothingham.

Profesorul Ionică Sava - februarie 2015 - Autor foto: Budau Silviu-Ciprian
Dacă aveți grădini, loc și puțină inspirație, vă încurajez să cumpărați aluni de la domnul profesor Ionică Sava. După zeci de ani de muncă susținută, dedicare și pasiune, cred că merită să simtă măcar acum, la peste 80 de ani, puțină apreciere pentru tot ce a făcut.

sâmbătă, 28 februarie 2015

vineri, 27 februarie 2015

Să simt ce simte un OM - versuri



Pe lângă faptul că am dat frâu liber imaginației, m-am gândit că poate așa reușesc să îi motivez pe cât mai mulți să planteze pomi fructiferi pentru a se bucura de roade sănătoase și a avea satisfacții pe care, în momentul de față, în cazul în care nu au plantat niciun pom, nici nu le bănuiesc. Astfel că am mai scris niște versuri.
Vă urez un sfârșit de săptămână cât mai plăcut și mult spor la plantările ce urmează a fi făcute în această primăvară!



miercuri, 18 februarie 2015

Incredibil! Lecție de coordonare și strategie de la... omizi.

Incredibil!
Lecție de coordonare și strategie de la... omizi



Am fost extrem de surprins de ceea ce pot demonstra aceste ființe atât de mici!
La una dintre plimbările mele prin pădure, anul trecut, în 2014, am observat un fenomen la care nu m-aș fi putut gândi.
Am observat că se întâmplă ceva pe trunchiul unui copac.
Apropiindu-mă am văzut că omizile erau la vânătoare de furnici.

Așadar, după ce le-au izolat în partea de sus a copacului, formând un lanț în jurul trunchiului de carpen, omizile așteaptă ca furnicile să își piardă răbdarea și să forțeze trecerea.
Dacă furnicile nu se încumetă, omizile se deplasează în aceeași formație, una în spatele celeilalte, urcând pe trunchi și limitând din ce în ce mai mult zona de manevră a furnicilor.
Pentru a le atrage furnicile mai repede în capcană, omizile mai apelează la un truc. Lasă puțin spațiu între ele, din loc în loc, pentru ca furnicile să creadă că s-a deschis o cale prin care pot trece.

Este impresionant ce sunt în stare să ne demonstreze niște ființe atât de... "neînsemnate".
Mai avem foarte mult de învățat!
Noroc că profesori găsim la tot pasul.
Sper să avem înțelepciunea necesară de a înțelege lucrurile și de a ne apuca serios de treabă!

Acesta este filmulețul pe care l-am surprins cu lecția excepțională pe care ne-o oferă omizile:



Deci? Avem de învățat?


marți, 17 februarie 2015

Despre aluni și VIAȚĂ - În vizită la profesorul Ionică Sava

Despre aluni și... VIAȚĂ
- în vizită la profesorul Ionică Sava -



Așa cum spuneam în postarea al cărei titlu este Despre aluni și OAMENI, de anul trecut, în data de 24 iunie 2014, am fost acasă la domnul profesor Ionică Sava, în satul Cândești, comuna Dumbrăveni, județul Vrancea.

Dumnealui este prea puțin cunoscut, însă are preocupări nobile și ar trebui să fie un exemplu pentru mulți dintre noi, pentru toți, nu doar pentru cei care avem curiozități sau aspirații de a avea o grădină sau o livadă frumoasă.
Din păcate, în timp ce massmedia ne asasinează psihic acești oameni minunați, gen profesorul Ionică Sava, se sting încet și singuri.

În societatea zilelor noastre este mai comod să ne plângem de lipsa reperelor și a exemplelor pozitive decât să le căutăm și să luăm contact direct cu ele cât încă se poate.
Spun cât încă se poate pentru că domnul profesor a trecut de vârsta de 80 de ani chiar dacă, la dumnealui, agerimea fizică și psihică sunt impresionante.

Inițial m-am dus cu gândul să fac un fel de videoreportaj dar am lăsat camera deoparte, pe înregistrare, și am trăit momentul fiindcă nu știu dacă voi mai avea ocazia să îl întâlnesc pe profesor.
Important este faptul că el va rămâne în aceste filmări pentru oricine își dorește o sursă de inspirație.

La acest link puteți accesa filmările brute, așa cum le-am făcut:

Vă doresc mult succes și inspirație pozitivă, tuturor!

luni, 12 ianuarie 2015

Am pus gunoi de păsări pe lângă pomi

Am pus gunoi de păsări pe lângă pomi


Fiindcă este iarnă și nu prea ai ce face prin grădină, iar în ultima perioadă am avut inspirație de scris poezii, în acest sfârșit de săptămână mi-am găsit ceva de lucru.

Așadar, după ce am curățat cotețele păsărilor, m-am ales cu niște material excelent de folosit în grădină. Am adăugat și niște cenușă de la cuptor pe care am amestecat-o cu gunoiul de la păsări. Nu multă, ci doar așa, cât să dea o tentă aparte.



Am luat lopata și am plecat cu roaba pe la pomișori ca să utilizez cu folos gunoiul de la păsări.

luni, 5 ianuarie 2015

Puiul de vrabie - versuri


Puiul de vrabie

O libelulă, în soare,
Stă, atentă, pe un mal
Şi simte bucurie mare
Uitându-se după un val.

Aruncându-se în aval,
Spre deliciul libelulei,
Valul se lovi de mal
Dar cine l-a pornit, unde-i?

duminică, 4 ianuarie 2015

Cărare, prin zăpadă, cu cauciucul legat după tractor

Cărare, prin zăpadă, cu cauciucul 
legat după tractor


A început din nou să ningă și m-am hotărât să întrețin cărarea din timp fiindcă se pusese un strat bun peste cea făcută anterior.

Am luat un cauciuc, l-am legat după tractoraș și am rezolvat lejer cu cărarea prin zăpadă. În plus am făcut fericiți și vecinii, atât pe cei care sunt pe partea mea de pârâu cât și pe ceilalți de dincolo, fiindcă am trecut și pe la porțile lor făcând cale între ei.

Astfel, s-au bucurat și vecinii de noua mea achiziție, tractorașul chinezesc. Cândva, posibil să vă povestesc și istorioara lui. Este interesantă. După ce trece iarna, aspectul lui se va schimba cu 180 de grade. Însă, până atunci, răbdare!
După ce apăs butonul de "Publică articol" cred că mă mai plimb cu el o tură.

Concluzia este că nu trebuie să fii primar pentru a-ți face datoria de cetățean. Indiferent dacă unii te vor privi într-un mod ciudat sau nu. Pentru că primarul nu este Mesia. Este și el un simplu om, iar dacă noi, fiecare dintre noi, facem cât putem pentru a ne fi tuturor mai bine, atunci cu siguranță lucrurile vor sta altfel, mult mai bine.

vineri, 2 ianuarie 2015

Zborul unui fulg de nea - versuri.

Cuvânt înainte:
Cred că dacă mai ține mult iarna aceasta, atât de frumoasă, îmi voi schimba formatul blogului, din cel actual, în care țin un fel de jurnal al grădinii, în unul de poezie.
Dacă poezia anterioară, Visul unei buburuze, a fost exclusiv pentru copii, în aceasta i-am vizat și pe părinți. Zic "i-am vizat și pe părinți" pentru că juniorii oricum sunt vizați fiind mult mai inteligenți decât eram noi.
Așadar, iar m-a apucat inspirația, m-am așezat la masă și... am scris.
Rezultatul îl puteți citi mai jos. Este de sezon. Și nu numai! :)
Numai bine, oameni buni!

Zborul unui fulg de nea


Un micuț fulg de zăpadă
Se desprinse dintr-un nor
Și a început, firesc, să cadă,
Înspre pământ, așa, ușor.