Gărgărița florilor de măr - Anthonomus pomorum
Gărgărița florilor de măr
- Anthonomus pomorum -
Răspândire
În ţara noastră, în zonele mari cultivatoare de măr, diminuarea parţială sau chiar pierderea totală a recoltelor de măr, se datorează în mare parte acestui dăunător (gărgăriţei florilor de măr).
Descriere
Această insectă are corpul de 5-6 mm de culoare brună-negricioasă. Pe partea dorsală este acoperită cu perişori castanii-roşcaţi. Are capul negru, ochii convecşi, mari, iar pe pronotum la mijloc are o dungă din perişori albicioşi. Pe elitre aşezate transversal, oblic, în jumătatea terminală a acestora sunt două dungi închise, iar la mijlocul lor asemănătoare cu litera V o dungă de perişori mai deschisă. Adulţii au un cioc lung de 1-1,5 mm cu care înţeapă mugurii floriferi.
Oul este de culoare albă-lăptoasă, strălucitor, de formă eliptică.
Larva este apodă, de culoare albă-murdară la început, apoi la maturitate devine gălbuie, măsurând 5-8 mm. În regiunea posterioară a corpului prezintă două pete brune.
Nimfa este gălbuie, alungită, având lungimea de 3-4 mm.
Biologie și ecologie
Gărgăriţa florilor de măr are o singură generaţie pe an. Ea iernează ca adult nematur în crăpăturile scoarţei pomilor, în frunzişul şi în iarba de sub pomi. Primăvara, când timpul se încălzeşte, în a doua jumătate a lunii martie şi uneori în prima decadă a lunii aprilie, cu 8-10 zile înainte ca mugurii florali să se umfle, gărgăriţele părăsesc ascunzişurile în care au iernat şi se deplasează în coroana pomilor. După câteva zile, când începe dezmuguritul mugurilor florali, gărgăriţele nemature sexual încep să se hrănească perforând mugurii. După câteva zile de hrănire (1-2 zile) se maturează sexual şi începe împerecherea. Când 10-15% din mugurii florali sunt dezmuguriţi (au bracteele distanţate şi se vede uşor vârful mugurelui verde-argintiu), începe ponta. Într-o inflorescenţă insecta poate ataca una până la toate florile. În fiecare boboc floral este depus câte un ou imediat sub petale, între stamine sau lângă pistil. Atacul insectei durează 4-8 zile când temperatura în cursul zilei este de 10 - 12 °C şi de 10-12 zile când temperatura este de 6 – 8 °C. Pentru pontă femela roade cu rostrul un orificiu în mugurele de rod într-un boboc floral, în care depune un ou pe care-l împinge cu ciocul în interior. Din locul unde s-a depud oul se scurge un lichid la început incolor apoi cărămiziu, care se întăreşte în contact cu aerul şi apară oul. O femelă în întreaga perioadă poate depune 50-100 de ouă în 6-25 de zile. Perioada de incubaţie durează 12-23 zile, după care apar larvele de culoare alb-murdar. Acestea se hrănesc cu conţinutul florilor, care după 16-23 zile nu mai înfloresc, ci se usucă, devenind de culoare cărămizie. Aceşti boboci florali rămân în faza de înfoiere, fiind denumiţi de pomicultori „cuişoare”. Stadiul de larvă durează 16-30 de zile, după care se transformă în nimfă. După 8-10 zile se transformă în adulţi nematuri. În aceste „cuişoare” insecta îşi petrece stadiile de larvă şi de pupă, până la apariţia adulţilor nematuri. Din florile atacate, în general la sfârşitul lunii mai, ies adulţii nematuri. Aceştea se hrănesc 15-20 zile cu una din epidermele frunzelor (mai frecvent cu epiderma superioară) de măr. Adulţii nematuri la sfârşitul lunii mai sau în a doua jumătate a lunii iunie se retrag între crăpăturile scoarţei pomilor, sau sub frunziş unde intră în diapauză estivală şi care continuă cu hibernarea.
Modul de dăunare
Gărgăriţa florilor de măr atacă în deosebi mărul, putând distruge 98-100% din flori şi de multe ori părul, la care s-au determinat 8-20% flori atacate. Pagubele sunt produse prin hrănirea cu muguri a adulţilor nematuri, dar mai ales prin hrănirea larvelor cu oganele interne ale florilor, la care petalele în final se usucă rămânând sub formă de „cuişoare” în pom.
Adulţii nematuri nou apăruţi la sfârşitul lunii mai, sau în prima jumătate a lunii iunie se hrănesc cu una din epidermele frunzelor. Frunzele atacate sunt transparente în porţiunile de unde s-au hrănit gărgăriţele.
Combatere
Pentru combaterea acestui dăunător se recomandă lucrările de toamnă ale solului, care distrug o parte din adulţii aflaţi sub frunziş, sub proiecţia coroanei, şi prin tratamente fitosanitare la avertizare cu produse de protecţia plantelor omologate, în faza de 10-15% din mugurii florali au început dezmuguritul. Pentru a se obţine rezultate bune tratamentul trebuie să se termine în maxim 4-6 zile, când temperatura este de 10 - 12 °C şi în 7-8 zile când temperatura zilnică este de 5 – 8 °C.
Descriere
Această insectă are corpul de 5-6 mm de culoare brună-negricioasă. Pe partea dorsală este acoperită cu perişori castanii-roşcaţi. Are capul negru, ochii convecşi, mari, iar pe pronotum la mijloc are o dungă din perişori albicioşi. Pe elitre aşezate transversal, oblic, în jumătatea terminală a acestora sunt două dungi închise, iar la mijlocul lor asemănătoare cu litera V o dungă de perişori mai deschisă. Adulţii au un cioc lung de 1-1,5 mm cu care înţeapă mugurii floriferi.
Oul este de culoare albă-lăptoasă, strălucitor, de formă eliptică.
Larva este apodă, de culoare albă-murdară la început, apoi la maturitate devine gălbuie, măsurând 5-8 mm. În regiunea posterioară a corpului prezintă două pete brune.
Nimfa este gălbuie, alungită, având lungimea de 3-4 mm.
Biologie și ecologie
Gărgăriţa florilor de măr are o singură generaţie pe an. Ea iernează ca adult nematur în crăpăturile scoarţei pomilor, în frunzişul şi în iarba de sub pomi. Primăvara, când timpul se încălzeşte, în a doua jumătate a lunii martie şi uneori în prima decadă a lunii aprilie, cu 8-10 zile înainte ca mugurii florali să se umfle, gărgăriţele părăsesc ascunzişurile în care au iernat şi se deplasează în coroana pomilor. După câteva zile, când începe dezmuguritul mugurilor florali, gărgăriţele nemature sexual încep să se hrănească perforând mugurii. După câteva zile de hrănire (1-2 zile) se maturează sexual şi începe împerecherea. Când 10-15% din mugurii florali sunt dezmuguriţi (au bracteele distanţate şi se vede uşor vârful mugurelui verde-argintiu), începe ponta. Într-o inflorescenţă insecta poate ataca una până la toate florile. În fiecare boboc floral este depus câte un ou imediat sub petale, între stamine sau lângă pistil. Atacul insectei durează 4-8 zile când temperatura în cursul zilei este de 10 - 12 °C şi de 10-12 zile când temperatura este de 6 – 8 °C. Pentru pontă femela roade cu rostrul un orificiu în mugurele de rod într-un boboc floral, în care depune un ou pe care-l împinge cu ciocul în interior. Din locul unde s-a depud oul se scurge un lichid la început incolor apoi cărămiziu, care se întăreşte în contact cu aerul şi apară oul. O femelă în întreaga perioadă poate depune 50-100 de ouă în 6-25 de zile. Perioada de incubaţie durează 12-23 zile, după care apar larvele de culoare alb-murdar. Acestea se hrănesc cu conţinutul florilor, care după 16-23 zile nu mai înfloresc, ci se usucă, devenind de culoare cărămizie. Aceşti boboci florali rămân în faza de înfoiere, fiind denumiţi de pomicultori „cuişoare”. Stadiul de larvă durează 16-30 de zile, după care se transformă în nimfă. După 8-10 zile se transformă în adulţi nematuri. În aceste „cuişoare” insecta îşi petrece stadiile de larvă şi de pupă, până la apariţia adulţilor nematuri. Din florile atacate, în general la sfârşitul lunii mai, ies adulţii nematuri. Aceştea se hrănesc 15-20 zile cu una din epidermele frunzelor (mai frecvent cu epiderma superioară) de măr. Adulţii nematuri la sfârşitul lunii mai sau în a doua jumătate a lunii iunie se retrag între crăpăturile scoarţei pomilor, sau sub frunziş unde intră în diapauză estivală şi care continuă cu hibernarea.
Modul de dăunare
Gărgăriţa florilor de măr atacă în deosebi mărul, putând distruge 98-100% din flori şi de multe ori părul, la care s-au determinat 8-20% flori atacate. Pagubele sunt produse prin hrănirea cu muguri a adulţilor nematuri, dar mai ales prin hrănirea larvelor cu oganele interne ale florilor, la care petalele în final se usucă rămânând sub formă de „cuişoare” în pom.
Adulţii nematuri nou apăruţi la sfârşitul lunii mai, sau în prima jumătate a lunii iunie se hrănesc cu una din epidermele frunzelor. Frunzele atacate sunt transparente în porţiunile de unde s-au hrănit gărgăriţele.
Combatere
Pentru combaterea acestui dăunător se recomandă lucrările de toamnă ale solului, care distrug o parte din adulţii aflaţi sub frunziş, sub proiecţia coroanei, şi prin tratamente fitosanitare la avertizare cu produse de protecţia plantelor omologate, în faza de 10-15% din mugurii florali au început dezmuguritul. Pentru a se obţine rezultate bune tratamentul trebuie să se termine în maxim 4-6 zile, când temperatura este de 10 - 12 °C şi în 7-8 zile când temperatura zilnică este de 5 – 8 °C.
Sursa: Gărgărița florilor de măr
Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Chiar dacă vei considera că nu ai nimic de spus, dacă tot ai trecut pe aici, poți scrie măcar două cuvinte de „ziua bună”. :)