Pătarea albă a frunzelor - boli la păr

Pătarea albă a frunzelor

MYCOSPHAERELLA SENTINA

- boli la păr -

Răspândire:

Patarea alba a frunzelor de par sau septorioza este o boala foarte raspandita in tara noastra, cauzand la unele soiuri, in special in regiunile ploioase, pagube importante.
Boala a fost descrisă pentru prima dată în 1850 în Franţa de către Desmazieres.

Simptome:

Boala se intalneste frecvent pe frunze si foarte rar pe fructe. Primele simptome ale bolii apar catre sfarsitul primaverii pe limbul frunzelor, sub forma unor pete brune, circulare sau neregulate, de 1-4 mm diametru. Mai tarziu, petele devin cenusii-albicioase, inconjurate de o margine de culoare bruna-roscata. Dispozitia si numarul petelor variaza foarte mult; astfel, la soiurile sensibile petele se gasesc in numar foarte mare, pana la 80 pe o singura frunza, dispuse pe toata suprafata limbului, in spatiile dintre nervure. De multe ori, petele conflueaza, mai ales in portiunea de la varful limbului. In dreptul petelor, in special pe fata superioara a limbului, se observa niste puncte mici, brune-negricioase, care sunt picnidiile ciupercii. In cazul atacurilor puternice, frunzele cad de pe pom inainte de vreme.Foarte rar, boala trece si pe fructe, pe care se manifesta prin pete superficial, identice ca forma si culoare cu cele de pe frunze, dar de dimensiuni ceva mai mari, si in acest caz, la suprafata petelor se observa picnidiile ciupercii.

Agentul patogen și biologia acestuia:

Agentul patogen care provoaca aceasta boala este ciupercaMycosphaerella sentina.
In momentul fructificarii, ciuperca formeaza picnidii de culoare bruna-negricioasa, usor cufundate in substrat, globuloase sau ovoide, prevazute cu un osteol larg la partea superioara. Pe vreme ploioasa, picnidiile pun in libertate numerosi picnospori, filamentosi, incolori, putin curbati si mai subtiri spre extremitati, cu cate 2-3 pereti transversali.
In tot cursul perioadei de vegetatie, picnosporii sunt transportati de apa de ploaie sau de vant pe frunzele sanatoase, unde germineaza foarte usor in picaturile de apa de ploaie sau de roua si produc noi infecti. Perioada de incubatie a bolii dureaza 9-21 zile.
In frunzele bolnave cazute pe pamant apar in primavara urmatoare periteciile ciupercii, care sunt globuloase. In peritecii se formeaza numeroase asce, maciucate, care contin cate 8 ascospori hialini, bicelulari, asezati pe doua randuri. Spre sfarsitul primaverii, ascosporii ajung la maturitate, sunt eliberati din asce si produc primele infectii pe frunze. Punerea in libertate a ascosporilor si germinarea lor are loc in conditii de umiditate prelungita, la o temperatura putin ridicata, de 10-12 °C. Picnosporii inchisi in picnidii isi pastreaza facultatea germinativa pana in primavara anului urmator.


Combatere:

Prin adunarea si arderea frunzelor cazute, la sfarsitul toamnei sau inceputul primaverii, vor fi distruse si formele de iernare ale ciupercii. Se pot aplica si tratatente chimice, primul tratament se face inainte de inflorire, al doilea dupa caderea petalelor, iar celelalte se pot efectua odata cu combaterea patarii cafenii (Venturia pirina).


Sursa: pătarea albă.

Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.