Patru rânduri de porumb

Patru rânduri de porumb

A fost o vară extrem de secetoasă. 

Pârâul din fața casei a secat, rămânând apă, pe ici şi pe colo, în locurile mai adânci, cât să nu moară toți  peştii.

Porumbul din țarină a suferit destul de mult din cauza asta dar, surpriză mare, este foarte frumos judecând după condițiile de care a avut parte.

Poate, totuşi, a contat mult şi faptul că holda este foarte aproape de râul Mureş, iar dimineața a avut puțin mai multă umezeală din rouă şi din ceața luncii.

Pentru că încă nu a cules nimeni porumbul nu se poate intra cu combina fiindcă asta ar însemna culcarea la pământ a câte două rânduri de pe margine.

În consecință, am legat remorca după tractoraş, am pus coşurile de nuiele sus şi, după ce am luat două umbrele pentru bunica şi pentru o vecină care ne-a ajutat, am pornit spre țarină chiar dacă cerul era foarte noros şi câte un strop mai cādea din când în când. 

La un moment dat, în drum spre țarină, a plouat destul de bine dar cine a avut umbrelă şi a stat liniştit în remorcă nu a avut nici o problemă.

Cu toate astea nu am făcut cale întoarsă, iar după ce am făcut, cu tractoraşul, câteva derapaje pe noroaiele de pe drumurile din țarină am ajuns la holdă.

Vremea s-a potolit şi am putut culege liniştiți porumbul.

L-am cules direct în coş. Din când în când mutam tractoraşul mai aproape ca să nu am atât de mult de mers cu porumbul în brațe.

Astfel culegând cele patru rânduri de porumb, două de pe fiecare margine a lanului, am marcat şi locul pe unde va trebui să intre combina în curând.

După o asemenea vară porumbul este foarte copt şi se desface foarte uşor de pe tuleu.

Sper să se ia la fel de bine şi când îl vom culege mecanizat.