duminică, 11 august 2013

Pătarea și ciuruirea frunzelor - boli la prun

Pătarea și ciuruirea frunzelor
XANTHOMONAS PRUNI
- boli la prun -


Răspândire
Această boală este foarte răspândită şi păgubitoare atât la noi în ţară cât şi în America, Europa, afectând in mod sever toate plantaţiile de prun.

flori atacate


Simptome
Atacul se manifestă pe frunze, fructe şi lăstari. Pe frunze apar pete mici, circulare sau unghiulare, cu aspect umed, translucid. Aceste pete au o culoare verde, mai închisă decât a ţesutului sănătos şi sunt înconjurate de o zonă cu aspect sticlos şi transparent. De regulă, ţesuturile din dreptul petelor sunt acoperite de un exsudat abundent, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii, ţesutul petelor se necrozează, se usucă, se desprinde şi cade, frunzele rămânând ciuruite. În cazul atacurilor intense frunzele sunt puternic ciuruite, din care cauză cad prematur. Când petele apar şi pe peţiol, în special la locul de inserţie al acestuia pe lăstar, are loc căderea timpurie a frunzelor, cădere care, în anii ploioşii, se ridică până la 80-90%. Pe fructe, ca şi pe frunze, se formează în urma atacului, pete mici, circulare, cu aspect apos, care se măresc o dată cu fructul, putând ajunge până la 1,5 mm diametru. Pe fructe petele sunt la început roşietice sau brune-roşcate, pentru ca ulterior să devină brune, apoi negricioase. Petele sunt uşor adâncite în pulpa fructului şi acoperite de un exudat gălbui. În anii cu ploi abundente, numărul petelor este foarte mare. Pe lăstari, atacul se manifestă prin pete asemănătoare cu cele de pe frunze şi fructe, cu deosebire că au forma lenticulară şi o lungime care variază între 0,1 – 5,2 cm.


Agentul patogen si biologia acestuia
Boala este produsă de bacteria Xanthomonas prun, şi se prezintă sub formă de bastonaşe cu 1 – 6 flageli polari, gram – negative, asporogene, neacidorezistente. Pe agar formează colonii rotunde, grăunţoase, galbene. Coagulează şi peptinizează lent laptele. Temperatura optimă de dezvoltare este de 24 – 29 °C, cea maximă este de 37 °C, iar cea letală este de 51 °C. Pătrunderea bacteriilor în ţesuturile frunzelor şi fructelor se face prin stomate, iar în cazul lăstarilor prin lenticele. Infecţia mai poate avea loc prin înţepăturile produse de insecte şi prin rănile provocate de diferite cauze. Dezvoltarea şi răspândirea bolii în cursul perioadei de vegetaţie este favorizată de ploi, de umiditatea ridicată a solului şi a aerului şi de rouă. Insolaţiile şi seceta din timpul verii împiedică apariţia şi răspândirea bolii. Peste iarnă, bacteriile rezistă în ulceraţiile de pe lăstari şi ramuri, în mugurii terminali şi în frunzele căzute.


Combatere
În vederea combaterii acestei boli, rezultate bune, dau 4 stropiri aplicate la dezmugurire, la căderea petalelor şi apoi cele două la interval de 10-15 zile. Un rol însemnat în combaterea acestei bolii îl are igiena culturală făcută în perioada de repaus al pomilor, când se vor îndepărta cu atenţie lăstarii atacaţi şi când se vor arde frunzele căzute sub pomi.


Sursa: pomifructiferi

2 comentarii:

Chiar dacă vei considera că nu ai nimic de spus, dacă tot ai trecut pe aici, poți scrie măcar două cuvinte de „ziua bună”. :)

Lista mea de bloguri