Musca cireșelor - dăunători la cireș și vișin

Musca cireșelor

RHAGOLETIS CERASI

- dăunători la cireș și vișin -

Răspândire

Este unul dintre cei mai importanţi dăunători ai cireşului, putând deprecia calitativ 45-100% din producţia soiurilor cu epoca medie şi târzie de coacere. Fructele, în care se dezvoltă larva insectei, îşi pierd cea mai mare parte a valorii comerciale, fiind improprii consumului în stare proaspătă, iar gama produselor alimentare obţinute industrial este foarte limitată.

Biologie

Musca cireşelor are o singură generaţie pe an. Adulţii apar primăvara, cu aproximativ 40 de zile înainte de maturarea soiurilor târzii de cireş, pe o perioadă eşalonată de cca. 3 săptămâni. Femelele din primul val depun ouă în fructele aflate la început de pârgă, sub epidermă. Incubaţia durează 6-10 zile, iar dezvoltarea larvară între 15-30 zile. Larvele mature fac orificii în epidermă şi părăsesc fructele coapte, migrând în sol până la adâncimea de 4-5 cm, unde se transformă în pupă. Fructele soiurilor timpurii ajung la maturitate înainte ca muştele să-şi depună ouăle. La soiurile semitimpurii, chiar dacă ponta este prezentă, nu se ajunge ca larvele să evolueze. Cele mai expuse atacuri sunt, soiurile de sezon mediu, târziu şi foarte târziu.

Descriere

Adulţii masculii au lungimea corpului de 3-4 mm, frecvent 4 mm, iar la femele corpul este de 4-5 mm, frecvent 5 mm.

Capul insectei este foarte mobil, de culoare galbenă către cafeniu-deschis pe partea anterioară şi mai închis pe partea posterioară. Culoarea ochilor este arămie, cu reflexe metalice verzui, mai accentuate la masculi. Toracele este negru, bombat, cu umerii de culoare galbenă-portocalie. În regiunea mediană prezintă benzi verticale, cenuşii. Scutelul mezotoracelui este foarte dezvoltat la femele şi are forma triunghiulară, fiind de culoare portocalie-strălucitor, iar pe ambele margini în partea superioară are două dungi negre oblice. Aripile sunt mai mari decât corpul. Ele sunt transparente şi prezintă un desen caracteristic cu patru dungi colorate brun-negricios, din care dunga specifică în forma literei V, începe de la nervurii mediane.

Oul este oval, alb-lăptos, lung de 0,6-0,9 mm, frecvent de 0,7 mm şi lat de 0,2-0,3 mm. Oul este depus sub epiderma fructului, în pulpă la adâncimea de 0,7-1,5 mm, câte unul sau uneori câte 2-3 într-un fruct.

Larvele au lungimea de 0,7-0,9 mm şi se hrănesc cu pulpa fructului în jurul sâmburelui, iar fructele atacate se transportă greu, deoarece se înmoaie, se înnegresc şi putrezesc.

Combatere

Pentru combaterea acestui dăunător se recomandă lucrările de toamnă ale solului, care distrug o parte din pupele aflate in sol, sub proiecţia coroanei, şi prin 2 tratamente fitosanitare cu produse de protecţia plantelor omologate, unul la 6-8 zile de la apariţia adulţilor, când soiurile semitimpurii sunt în fenofaza de pârgă, iar al doilea la 7-10 zile după primul. Pentru soiurile timpurii este suficient un singur tratament (primul).

Sursa: pomifructiferi

Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.