miercuri, 7 martie 2012

Am pus semințe în pahare

Retrospectiva 2011
- Grădina fericirii -

Am pus semințe în pahare





     Fiind pentru prima dată, când am abordat un asemenea proiect, am încercat să îmi fac, cât mai bine, temele. 
     Am studiat pe internet tot felul de articole pe tema legumelor și toate materialele care mi-au căzut în mână. 
   Am achiziționat și niște cărți care să mă „lumineze” despre pretențiile legumelor și despre tehnologiile de cultură.
     Bineînțeles că, fără investiții în utilaje, este destul de greu, dar tocmai de aceea am ales varianta „hard way” pentru a vedea dacă facem sau nu față, pentru că și plantele sau pomii, nu cresc frumos și nu dau rezultate la oricine. Trebuie o oarecare „legătură”. Astfel, ne-am hotărât să testăm această „legătură”.

     Am comandat semințele. Când le-am primit, am constatat că, de exemplu în cazul ardeilor, eu comandasem un soi anume de gogoșar, iar ei îmi puseseră din altul, tot gogoșar, dar diferit ca și caracteristici.
     Când am sunat la ei, să semnalez problema, mi s-a spus că nu mai aveau soiul pe care îl comandasem eu, dar că ei s-au gândit că e mai bine să îmi pună de altul să nu cumva rămân fără ardei gogoșar. Degeaba i-am zis, responsabilului de vânzări, că mai bine mi-ar fi dat un telefon să mă întrebe dacă e bine sau nu. I-am zis că ar trebui să se gândească și la faptul că, dacă sunt mulțumit de serviciile lor, voi face comenzi tot mai mari în fiecare an, dar rezultatul a rămas același.
     După ce am cumpărat semințele, neavând seră sau solar, am profitat de spațiul pe care îl aveam la dispoziție, pentru a asigura o temperatură optimă plăntuțelor. Mai ales că, aveam semințe de ardei timpurii cu care deja întârziasem puțin - pe plic scria că trebuie puse în pământ din 15 martie și deja eram  în 20 martie.
     Așadar, am cumpărat pahare de unică folosință, le-am găurit pentru a se scurge apa, le-am umplut cu pământ amestecat cu mraniță și am pus semințele.
     Am cumpărat niște termometre care să indice atât temperatura cât și umiditatea, pentru a putea oferi condiții cât mai apropiate de optim.
     Mai mare mi-a fost bucuria când am văzut cum primele plăntuțe își fac apariția, discret, gingaș și delicat, mai ales că erau puse de mâna mea. Până acum, mai dădusem și eu câte o mână de ajutor la grădinărit dar, nu mai fusesem în postura de a-mi asuma toate lucrările de la cap la coadă.
     Ei bine, acum mă aflam într-o postură responsabilă, iar prima satisfacție tocmai a apărut: ardeii mititei.
      Pământul pus în pahare fiind luat din grădină, am mai avut încă o surpriză: roșiile cherry.
     M-am pomenit că pe lângă ardeii semănați, au ieșit, neanunțate, roșiile, a căror semințe iernaseră în pământul pe care crescuseră singure de ani buni.
      Apă, lumină, temperatură potrivită, iar ardeii și roșiile răzlețe au crescut și s-au dezvoltat frumos, parcă cel mai frumos, fiind puse de către je.
     La momentul potrivit, le-am mutat în grădină, unde s-au dezvoltat foarte frumos, la final având  un gust excepțional. 



     În comerț nu am găsit niciodată un ardei, care, atunci când îl aduci în bucătărie, să fie atât de bun, dulce și parfumat.






Alte articole

4 comentarii:

  1. Ziua buna frate, imi place ce ai realizat in 2011 si iti doresc sa ai sanatate si putere de munca!

    RăspundețiȘtergere
  2. :) Multumesc! La fel si tie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Bravo domnule se vede ca Romania m-ai are si oameni care isi folosesc creieru,ai facut un lucru super,avand in vedere faptu ca nu ai avut experienta,am ramas impresionat BRAVO!!!!!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi frumos, prietene! Ne vedem peste vreo doua luni la mine in livada.

      Ștergere

Chiar dacă vei considera că nu ai nimic de spus, dacă tot ai trecut pe aici, poți scrie măcar două cuvinte de „ziua bună”. :)

Lista mea de bloguri