Pătarea brună a frunzelor - boli la gutui
Pătarea brună a frunzelor
FABRAEA MACULATA
- boli la gutui -
Răspândire
Pătarea brună a frunzelor de gutui este o boală care se întâlnește foarte frecvent, în special în pepiniere, în regiunile mai umede.
Simptome
Atacul apare pe frunze, pe fructe și rareori pe lăstarii
tineri. Pe frunzele de gutui, boala se manifestă în tot cursul perioadei de
vegetație, prin pete mai mult sau mai puțin circulare, cu diametru de 1-5 mm,
la început gălbui, apoi brune-roșiatice. După puțin timp, pe fața superioară a
frunzelor, în dreptul petelor se observă unul, mai rar două până la trei puncte
mici, crustoase, negricioase, care reprezintă fructificațiile ciupercii,
lagărele de conidiofori și conidia. Petele sunt răspândite neregulat pe
întreaga suprafață a frunzei, putând fi izolate sau confluente, în care caz
ocupă porțiuni mari din limb. Când atacul este intens, frunzele se răsucesc, se
brunifică și cad de timpuriu (iulie). In anii cu precipitații abundente, atacul
trece și pe fructe, manifestându-se prin pete asemănătoare cu cele de pe
frunze. Ciuperca poate ataca și vârfurile lăstarilor tineri, producând
brunificarea și uscarea lor.
Agentul patogen şi biologia acestuia
Boala este produsa de ciuperca Fabraea maculata.
Miceliul ciupercii, alcatuit din filamente incolore, septate, se dezvolta in spatiile intercelulare ale tesuturilor atacate. In momentul fructificarii, miceliul se aduna sub cuticula, alcatuind o stroma fina, pe care se formeaza conidioforii si conidiile ciupercii. Pe masura ce se dezvolta, fructificatiile preseaza si in cele din urma, rup cuticula, devenind evidente sub forma de puncte mici, negricioase, cu aspect de crusta.
Conidioforii acestei ciuperci sunt cilindrici, scurti, subtiri, septati, simpli sau putin ramificati si poarta la extremitatea lor conidii hialine, de forma variata, care pot fi monocelulare, bicelulare, tricelulare sau tetracelulare. Cele mai frecvente sunt conidiile tetracelulare, alcatuite din doua celule ovale suprapuse. Celula terminala se prelungeste cu un cil drept sau usor curbat. In jurul punctului de insertie a celor doua celule suprapuse se formeaza alte doua celule laterale, mai mici, care se termina, ca si celula terminala, printr-un cil.
In primavara urmatoare, pe frunzele cazute pe pamant se formeaza apotecii cu asce, cu cate 8 ascospori, ovoizi, hialini, bicelulari, cu celule inegale. Printre asce se gasesc parafize filamentoase, hialine. Cam prin luna mai, ascosporii sunt eliberati din asce si imprastiati de vant, producand noi infectii pe frunze.
Iernarea ciupercii are loc fie sub forma de miceliu pe ramuri (care in primavara da nastere la conidii), fie sub forma de conidii pe frunzele cazute sau sub cea de apotecii, atuncci cand aceste organe se formeaza.
Această boală ia o dezvoltare mare în anii cu primăveri și veri ploioase, condiții în care are loc desfrunzirea prematură a pomilor.
Miceliul ciupercii, alcatuit din filamente incolore, septate, se dezvolta in spatiile intercelulare ale tesuturilor atacate. In momentul fructificarii, miceliul se aduna sub cuticula, alcatuind o stroma fina, pe care se formeaza conidioforii si conidiile ciupercii. Pe masura ce se dezvolta, fructificatiile preseaza si in cele din urma, rup cuticula, devenind evidente sub forma de puncte mici, negricioase, cu aspect de crusta.
Conidioforii acestei ciuperci sunt cilindrici, scurti, subtiri, septati, simpli sau putin ramificati si poarta la extremitatea lor conidii hialine, de forma variata, care pot fi monocelulare, bicelulare, tricelulare sau tetracelulare. Cele mai frecvente sunt conidiile tetracelulare, alcatuite din doua celule ovale suprapuse. Celula terminala se prelungeste cu un cil drept sau usor curbat. In jurul punctului de insertie a celor doua celule suprapuse se formeaza alte doua celule laterale, mai mici, care se termina, ca si celula terminala, printr-un cil.
In primavara urmatoare, pe frunzele cazute pe pamant se formeaza apotecii cu asce, cu cate 8 ascospori, ovoizi, hialini, bicelulari, cu celule inegale. Printre asce se gasesc parafize filamentoase, hialine. Cam prin luna mai, ascosporii sunt eliberati din asce si imprastiati de vant, producand noi infectii pe frunze.
Iernarea ciupercii are loc fie sub forma de miceliu pe ramuri (care in primavara da nastere la conidii), fie sub forma de conidii pe frunzele cazute sau sub cea de apotecii, atuncci cand aceste organe se formeaza.
Această boală ia o dezvoltare mare în anii cu primăveri și veri ploioase, condiții în care are loc desfrunzirea prematură a pomilor.
Combatere
Se recomandă adunarea și distrugerea frunzelor căzute sau îngroparea lor
în sol printr-o arătură adâncă de toamnă. Primăvara se vor aplica tratamente
chimice, primul tratament se va aplica înainte de înflorit, iar al doilea după căderea petalelor. Dacă vremea este favorabilă dezvoltării bolii se va mai
aplica încă unul sau două tratamente.Sursa: pomifructiferi
Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.
Daca ne spui si cu ce sa tratam, ar fi excelent!
RăspundețiȘtergere