Bine ați venit! - Viitorul e la țară.

Bine ați venit!

      Viziune.
      Sunt convins că viitorul e la țară.
      Trebuie să vină și timpurile în care, cei care muncesc și au inițiativă, să trăiască mai bine și să fie apreciați. Fără o societate care să se axeze și să se organizeze după principiul meritocrației, suntem sortiți eșecului indiferent de domeniul pe care îl abordăm.
     Direcția actuală, a societății românești, duce într-o fundătură pentru că nu putem numai să consumăm și să cumpărăm de la alții, din moment ce noi nu producem aproape nimic. De asemenea, nu putem avea pretenția de la alții să ne trateze corect și cu respect atât timp cât noi procedăm exact invers. Pentru a cere, trebuie în primul rând să oferi.
     Referindu-mă, în general, la societatea umană, omul trebuie să găsească soluția pentru a îmbina, în mod armonios, tehnologia cu natura. Nu putem să ne rupem de niciuna, dar nici nu putem merge doar într-o direcție, neglijând și distrugându-o pe cealaltă. În caz contrar efectele vor fi catastrofale.
     Trebuie să respectăm prezentul pentru a putea păși cu încredere în viitor.

      Oraș vs. sat.
      Chiar dacă, la început, orașul îți oferă cam tot ce ai nevoie (perspectiva unui serviciu mai bun, accesul la informație în timp real), cu timpul, îți dai seama că singura „bogăție” adevărată este sănătatea, care o dată pierdută, indiferent ce și cât câștigi, este în zadar. Nu dau exemple de alte „minusuri” pe care ți le „oferă” orașul pentru că e suficient să privim în jur.
     Din fericire, sunt bine și sănătos!
     La sat, problemele sunt altele: în primul rând e lipsa banilor și a alternativelor (de a face bani). Aceste probleme au rezolvare dacă ești harnic, ai inițiativă și dacă ai pus ceva de-o parte în anii în care ai muncit la oraș sau în străinătate. Avantajele traiului, la sat, sunt clare, iar aici mă refer la viața sănătoasă, atât pe plan fizic cât și pe plan intelectual și psihic. Realizările materiale apar și aici dacă muncești.
     Din nefericire, în societatea actuală, suntem constrânşi să trăim la extreme. La oraş te macină stresul, poluarea şi agitaţia, care te îmbolnăvesc, dar reuşeşti să găseşti un serviciu, pe când la ţară mediul este foarte sănătos, e linişte, dar apar necazurile cu banii care sunt foarte puţini şi se câştigă foarte greu, aici nereuşind să te autosusţii financiar din ceea ce produci. Din cauza aceasta am spus că suntem nevoiţi să trăim doar la extreme. Ceea ce vreau eu, este să găsesc calea de mijloc, pe care, din punctul meu de vedere, mediul urban nu mi-o poate oferi.


     De unde sunt și ce am.
     Nu sunt din București, dar locuiesc şi muncesc aici. Sunt din vestul țării.
     Am casa părinteasca la țară și sunt hotărât să mă mut, să mă gospodăresc singur și să încep o afacere, când toate lucrurile sau măcar o parte, vor fi aşezate.

     Cum mi-a venit ideea că vreau o viață la țară.
     Am avut-o dintotdeauna. Acum câțiva ani, mă gândeam că mă voi muta doar la bătrânețe, dar văzând „întorsătura” pe care o iau lucrurile în societate, politică, economie și în lume, în general, am ajuns la concluzia că trebuie să reanalizez planurile inițiale.
     Un aport important l-a avut contactul cu domnul Pavel Coruț.

     Cu ce mă ocup acum.
     Sunt angajat, am un salariu mediu, nici prea-prea nici foarte-foarte, dar suficient cât să-mi pot respecta planul pas cu pas.

     Atuurile mele.
     Nu mă feresc de muncile fizice de la curte, sunt harnic, serios, respectuos si meticulos.
     Acopăr cu succes o arie largă de activități: munci fizice, începând de la săpat în grădină, cosit cu coasa tradițională și cu motocoasa, făcut de lemne la pădure (topor, drujbă), dat la lopată, betoane, pus parchet, agricultură în solar și cu tractorul (lucrări de bază: arat, discuit, transport, etc.), șofat, operare-depanare PC, IT, bloguri, diverse aplicații multimedia, editare foto, etc.
     În plus, de câțiva anișori (din 2011) mă gândesc și fac pași, constanți, pe drumul împlinirii visului meu - „fuga din oraș”.
     Îmi place viața de la sat, unde îți poți încânta sufletul cu aerul curat, cu apa fântânii din curte, cu triluri de ciocârlie, cu miresmele florilor, cu susurul apei și cu albastrul perfect al cerului senin. Îmi place să muncesc şi fizic, fiind de părere că drumul spre sănătate şi fericire este sintetizat în maxima "mens sana in corpore sano".
     Munca, într-un mediu curat, precum cel de la țară, prelungește viața activă si sănătoasă.

     Copii.
     Nu am copii și nici nu am intenții în acest sens (cel puțin deocamdată și dacă „apele” rămân la fel de tulburi, în țărișoara asta, deloc). Dar, înainte de toate, trebuie să ai şi cu cine să-i faci. :))

     Etapa în care mă aflu acum (2012).
     Am făcut comandă serioasă la cărți despre pomicultură, legumicultură și voi continua să fac, pană cand voi avea o biblioteca completa in domeniile acestea. 
     Anul acesta îl voi petrece (în mare parte - sper) în compania și în livada proprie a unui doctor inginer horticol (pe care l-am cunoscut tot prin intermediul domnului Pavel Coruț). Vreau să învăț meserie de la cineva avizat și să cunosc toate verigile care compun înființarea, îngrijirea și valorificarea unei livezi. În toamnă, voi planta, în grădina casei, aproximativ 100 de pomi din toate soiurile, pentru ca pe viitor, familia mea sa aiba fructe pe tot parcursul anului.
     In primăvara lui 2011 am tăiat pomii bătrâni din gradină, care erau in proportie de peste 90% compromişi, i-am scos din rădăcini, iar acum, în toamna lui 2012, voi face toate lucrările necesare plantării altora noi (cei aproximativ 100, de care am pomenit mai sus).

     Resursele financiare și gestionarea lor.
     Momentan, acestea sunt reprezentate de veniturile lunare.
     Cât timp voi fi mulțumit, de câștigurile de la oraș, voi aduna banii si voi investi la tara, ca să am o bază cât mai solidă, pentru începutul vieții de acolo, şi pentru a ajunge cât mai repede la punctul în care mă voi putea autosusţine financiar din ceea ce voi produce.

     Încotro mă îndrept...
     Spre gospodăria personală.
     Casa părintească este într-un loc de basm, cu o grădină de 2.500 mp, din care 1.500 mp vor fi ocupaţi cu pomi fructiferi și iarbă, iar restul reprezintă terenul arabil. Pământul grădinii este foarte bun, iar pânza de apă freatică este la doar 3-4 metri adâncime. În fața casei curge voios pârâul, mărginit de sălcii și arini, care, ulterior, trece prin lunca Mureșului și apoi se varsă în acesta.

     Ce să faci ca să trăiești la țară.
     O direcție 100% viabilă este aceea de a produce „mâncare”. Poate acum (anul acesta și cei 2-3 ani, care urmează), faptul că produci „mâncare” nu reprezintă un boom financiar extraordinar, dar cu siguranță este de viitor. România nu mai are altă şansă de revenire în afară de potențialul agricol și turistic folosindu-se de un cadru natural de excepție. Sper să fim suficient de deştepţi încât să reuşim să ne păstrăm apele şi pământul curate, fără exploatări miniere cu cianuri şi fără fracturare hidraulică pentru gaze de şist.
     Voi achiziționa utilaje agricole (pentru munca în  legumicultură și în livadă). Voi cumpăra pământ, pe care vreau să înființez livezi. Surplusul de fructe și legume proaspete, cât și de compoturi, dulcețuri, bulion și alte conserve, produse și făcute în gospodăria proprie, îl voi comercializa către dumneavoastră prin intermediul acestui blog sau a unui site dedicat, către cunoscuți și către toți cei care vor dori.
     Ca să poți trăi la țară îți sunt indispensabile utilajele, pentru activitatea pe care îți propui să o faci. Productivitate și rezultate nu se obțin dacă dai la sapă de dimineața până seara, foarte important fiind principiul "work smarter than harder".
     Foarte importanți sunt oamenii locului, pentru că oricine are nevoie de ajutor, mai devreme sau mai târziu. Și în cazul în care nu ai nevoie de ajutor, oamenii locului rămân la fel de importanți. Vorba aceea: - "Dacă tot nu mă ajuţi, atunci te rog nici să nu mă încurci (sau să-mi pui beţe în roate!")  :)
     Un alt aspect, pe care eu îl văd foarte important, este acela că cei care doresc produse sănătoase, trebuie să facă şi ei un pas înspre cel care le produce. Dacă doar producătorul-ţăranul se zbate, atunci e foarte greu, dacă nu imposibil. Cred că aceasta este până la urmă soluţia pentru a putea atinge autosusţinerea financiară la ţară, însă, deocamdată, toată lumea e ameţită. Nimeni nu ştie exact ce vrea, iar majoritatea sunt inconştienţi şi nu îi interesează. Dar toate până într-o zi. Iar în acea zi, cei care vor avea lucrurile puse la punct şi gosodăria va funcţiona perfect, vor trăi foarte bine. Dar aici e vorba de mai multe, cum ar fi de exemplu: conştientizarea. 

     De ce am făcut acest blog.
     - Fiindcă intenționez să scriu aici toate etapele, piedicile și realizările pe care le voi parcurge, în atingerea obiectivului „fuga din oraș în grădina fericirii”. Prin aceasta îi voi ajuta, inspira și mobiliza și pe ceilalți, care simt, în sufletul lor, că viitorul e la țară.
     - Informațiile utile, pe care le voi afla de la prieteni, cunoscuți, de pe internet și din cărțile pe care le studiez, pentru a reuși în ceea ce mi-am propus, le voi centraliza și le voi publica aici. Astfel, cei care vin după din urmă, vor avea drumul, oarecum, bătătorit. Este foarte important să vezi prin ce încercări au trecut alții și, mai ales, cum le-au depășit. De ce? Pentru că timpul trece repede și ideal ar fi să învățăm, cu toții, din experiențele altora.
     - Sper ca acest „prag virtual” către grădina fericirii, să fie descoperit de cei care mi-au luat-o înainte și s-au mutat deja, de cei care se află în același stadiu cu mine și de cei care sunt în faza de intenție și de cercetare. Sper să îl descoperiți cu toții, ca să ne cunoaștem și să ne ajutăm reciproc.
     - Odată ce mă voi stabili la țară, prin intermediul acestui blog, veți fi la curent cu produsele sănătoase, pe care le voi avea în gospodărie și pe care le veți putea solicita. Astfel, toată lumea are de câștigat: dumneavoastră veți mânca sănătos și direct de la producător, evitând samsarii cu fructele, legumele și borcanele care de fapt sunt străine, dar au etichete „made in Romania”. Eu voi avea satisfacția că vă pot face un bine, dăruindu-vă sănătate prin produsele pe care le veţi cumpăra de la mine şi prin faptul că munca îmi va fi răsplătită.
     - Alt motiv pentru care am făcut acest blog, este că dintotdeauna am fost de părere că trebuie folosite, în mod constructiv și inteligent, aceste instrumente gratuite (blogger, youtube, facebook), pentru a-mi fi mai ușor în drumul pe care îl am de parcurs. În plus, așa avem ocazia de a ne cunoaște si de a ne consulta. Toți putem învăța unii de la alții și împreună avem numai de câștigat.
     - Am așteptări și de la dumneavoastră, cei care veți călca „pragul virtual”. Sper să-mi împărtășiți gândurile, impresiile și experiențele dumneavoastră și poate, într-o zi, vă voi da întâlnire în „grădina fericirii”.

Așadar, nu uitați: viitorul e la țară! :)

Alte articole:
Cărți albe pentru zile negre - pledoarie.
Solar de probă.
Am pus semințe în pahare - retrospectiva „Grădina fericirii” 2011.
Am pregătit pământul din grădina casei
Grădina prinde viață. 
Accident cu... motocoasa.
Ploaie torențială și grindină.
Irigarea grădinii.