Monilioza - boli la păr

Monilioza

MONILINIA FRUCTIGENA

- boli la păr -

Răspândire:

Monilioza este cea mai răspândită și mai păgubitoare boală a părului, producând pagube mari atât în livezi cât și în depozite.

Simptome:

Monilinia se manifestă pe florile, frunzele, ramurile si fructele de păr. Astfel, in primăverile reci si ploioase se observa ca florile si frunzele se vestejesc, se brunifica si se usuca. In scurta vreme, la suprafata acestor organe apar pernite de mucegai, de marimea unei gămălii de ac, de culoare galbui- cenusie, constituie din conidioforii si conidiile ciupercii. Lastarii atacati se usuca si se indoaie de varf in jos. In conditiile climatic din tara noastra, atacul cel mai frecvent si mai caracteristic este cel de pe fructe. Uneori poate avea loc un atac timpuriu pe fructele foarte tinere, care se brunifica si putrezesc in intregime, se acopera de pernite de mucegai si cad la pamant. Mult mai frecvent apare boala mai tarziu, in vara, in epoca cand fructele sunt dezvoltate sau se apropie de maturitate. In acest caz, pe fructe se observa aparitia unor pete galbui- cafenii, mai mult sau mai putin circulare, care se intind repede, putand cuprinde in 4-5 zile fructul in intregime. In dreptul petelor, coaja fructului nu este cufundata. La suprafata petelor, in dreptul carora pulpa se inmoaie si putrezeste, se formeaza numeroase pernite pufoase de 1-3 mm diametru, la inceput albe-galbui, mai tarziu cenusiu-brune, dispuse de regula in cercuri concentrice.Atacul pe fructele de păr se prezinta sub trei aspect diferite, in functie de conditiile climatice. Astfel, pe vreme umeda si calda, fructele putrezesc, se brunifica si cad, iar pe suprafata lor apar pernite de mucegai albe-galbui. Aceasta forma de atac este cunoscuta sub denumirea de putregaiul brun. Daca vremea este umeda si rece, fructele bolnave putrezesc, se innegresc, devin pieloase si nu mai prezinta fructificatii la suprafata lor. Aceasta forma de atac este denumita putregaiul negru. Pe vreme uscata, fructele atacate se zbarcesc, se usuca, se intaresc, se mumifica, ramanand atarnate pe ramuri chiar si in timpul iernii. Aceasta forma de manifestare este cunoscuta sub numele de mumificarea fructelor. Monilioza apare foarte frecvent si pe fructele depozitate, boala manifestandu-se prin aceleasi simptome ca si in livada. La o temperatura si umiditate mai ridicata, fructele putrezesc in cateva zile. Extinderea bolii este inlesnită prin contactul fructelor bolnave cu cele sanatoase, contaminarea avand loc prin rani, produse in timpul recoltarii, sau cu ocazia transportului.

Agentul patogen și biologia acestuia:

Agentul patogen care produce monilioza perelor este ciuperca Monilinia fructigena.

Miceliul ciupercii se dezvolta in spatiile intercelulare ale tesuturilor atacate, fiind septat, hialin, neregulat ramificat. In anumite conditii de temperatura si umiditate, filamentele miceliene se impletesc strans, formand mici aglomerari (sporodochiile), care preseaza si erup la suprafata. Pe aceste sporodochii se formeaza numerosi conidiofori scurti, simpli sau putin ramificati, slab diferentiati de miceliu. In partea superioara a conidioforilor apar siraguri simple sau ramificate, constituite din conidii incolore, elipsoidale sau in forma de butoiase.

Conidiile servesc la propagarea bolii in timpul perioadei de vegetatie. Luate de vant sau transportate de insecte, conidiile ajung pe organele sanatoase ale pomilor, in special pe fructe, unde germineaza si dau nastere unui filament de infectie, care nu este capabil sa patrunda in tesuturi, decat numai daca acestea prezinta leziuni cauzate de grindina, crapaturi produse de atacul unor paraziti, intepaturi produse de viespi si de puricele melifer al parului (Psylla pirisuga).

Germinarea conidiilor are loc la temperaturi cuprinse intre 00 si 25°C. La o temperatura in jur de 14-16°C, in conditii de umiditate suficienta, infectia se realizeaza cam dupa 20 de ore. Conidiile acestei specii nu rezista in timpul iernii.

In fructele bolnave, cazute sau ramase in pomi, ciuperca formeaza prin impletirea miceliului strome sclerotiforme, cu ajutorul carora ierneaza. In primavara urmatoare, pe aceste fructe vor aparea pernite cu conidii, care vor determina infectiile timpurii de primavara.

Tot pe aceste fructe, dupa ce au trecut doua ierni, deci in primavara celui de-al treilea an se vor forma apotecii lung pedunculate, cu aspect de palnie, de 3-5 mm diametru, de culoare galbena-brunie. In apotecii se formeaza numeroase asce, cilindrice cu cate 8 ascospori ovoizi, unicelulari, hialini. Ajunsi la maturitate, ascosporii ca si conidiile produc infectiile de primavara. Perioada de incubatie dureaza 5-10 zile.

Dezvoltarea acestei bolieste foarte mult favorizata de umiditatea aerului si de picaturile de apa de pe fructe.

Combatere:

Un rol important in prevenirea acestei boli sunt masurile de igiena culturala, ca: taierea si arderea ramurilor atacate, strangerea si distrugerea fructelor bolnave cazute si a celor ramase peste iarna in pom (mumificate). Evitarea ranirii fructelor cu ocazia recoltarii, ambalarii, transportarii si depozitarii lor. Combaterea insectelor care produc intepaturi pe fructe sau rod galerii.

Se vor efectua tratamente chimice toamna, dupa caderea frunzelor, primavara devreme si in timpul perioadei de vegetatie cu produse de protectia plantelor omologate pentru aceasta ciuperca.

Depozitele se vor dezinfecta si curati in prealabil, evitandu-se introducerea fructelor ranite sau atacate.


Sursa: Monilioza.

Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.