Ciuruirea frunzelor - boli la cireș și vișin
Ciuruirea frunzelor
ASCOSPORA BEIJERINCKII
- boli la cireș -
Răspândire
Ciuruirea frunzelor este o boală frecventată la speciile
sâmburoase. Pagubele produse de această ciupercă sunt mari dacă nu se iau
măsuri de combatere.
Simptome
Atacul se manifestă pe frunze, ramuri şi fructe. Pe frunze
apar numeroase pete circulare, brune cu marginea violacee, cu diametrul de 3-5
mm, care se usucă şi cu timpul se desprind şi cad, frunzele rămânând ciuruite.
Pomii atacaţi se desfrunzesc timpuriu şi se debilitează. La cireş fructele
atacate prezintă la început pete mici, roşietice, care apoi se brunifică şi se
usucă până la sâmbure. Fructele atacate de timpuriu se scutură masiv.
Atacul pe ramurile tinere se manifestă prin apariţia unor pete ceroase, brun-roşcate, puţin cufundate în ţesut. În urma atacului seva este brusc oprită din circulaţie, ceea ce duce la veştejirea vârfurilor la lăstarii tineri, iar buchetele florale se usucă. Scoarţa moartă este acoperită de gome cleioase. Dacă uscarea nu se produce în cursul perioadei de vegetaţie, aceasta se va face cu siguranţă în timpul iernii datorită diminuării rezistenţei la ger.
Atacul pe ramurile tinere se manifestă prin apariţia unor pete ceroase, brun-roşcate, puţin cufundate în ţesut. În urma atacului seva este brusc oprită din circulaţie, ceea ce duce la veştejirea vârfurilor la lăstarii tineri, iar buchetele florale se usucă. Scoarţa moartă este acoperită de gome cleioase. Dacă uscarea nu se produce în cursul perioadei de vegetaţie, aceasta se va face cu siguranţă în timpul iernii datorită diminuării rezistenţei la ger.
Agentul patogen si
biologia acestuia
Boala este produsă de ciuperca Ascospora beijerinckii.
Ciuperca iernează sub formă de miceliu şi conidii în ramurile atacate. Miceliu
este format din hife cilindrice, brune, articulate, cufundate în ţesuturile
atacate. Pe hifele de sub epiderma scoarţei se formează conidioforii cu
conidiile care sunt puse în libertate prin ruperea epidermei. Cancerele cu gome
de pe ramuri conţin hife cu ramificaţii bogate pe care se formează conidiile ce
sunt puse în libertate pe timp de ploaie. Pe timpul perioadei de vegetaţie
toate organele atacate prezintă fructificaţiile ciupercii cu conidiofori şi conidii.
Conidioforii sunt simpli, incolori sau bruni, filamentoşi, septaţi. Conidiile
sunt ovoidal-cilindrice, incolore, neseptate la început apoi galbene-brunii.
Ele germinează prin emiterea unui filament din celule extreme, care străbate
apoi cuticula ţesuturilor prin acţiunea mecanică, sau prin stomate. Umiditatea
ridicată joacă un rol hotărâtor în sporularea ciupercii, iar apa de ploaie
desprinde şi raspândeşte conidiile. Cercetătorii au stabilit că în
atmosferă se găsesc aproape tot timpul anului conidii de Ascospora b.,
care sunt capabile să germineze la temparaturi cuprinse între 2-24 °C,
temperatura maximă letală fiind de 38 °C. Infecţia se face mai uşor pe organele
lezate de grindină, insecte şi perioada de incubaţie se scurtează în astfel de
cazuri cu 3-5 zile.
Combatere
Pentru combaterea bolii sunt obligatorii operaţiunile de igienă
culturală, de îndepărtare a organelor afectate, precum si tratamente
fitosanitare cu produse de protecţia plantelor omologate în următoarele faze de
vegetaţie: in perioada de repaus vegetativ, la umflarea mugurilor, după
scuturarea petalelor, etc.Sursa: pomifructiferi
Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Chiar dacă vei considera că nu ai nimic de spus, dacă tot ai trecut pe aici, poți scrie măcar două cuvinte de „ziua bună”. :)