Puricele melifer - dăunători la păr

Puricele melifer

Psylla pyricola

- dăunători la păr -

Descriere

Adultii sunt bruni-galbui, cu 6 benzi longitudinale, portocalii dintre care primele intrerupte. Antenele sunt compuse din 7 articole: baza antenelor este roscata, iar tibiile picioarelor posterioare sunt lipsite de spini. Lungimea corpului: 2,1-2,8 mm.
Adultii hibernanti sunt mai mari, brun-roscati, cu pete negre pe corp. Lungimea corpului: 3-4 mm.
Ouale sunt galbui-portocalii, ovale, cu pedicelul lung, iar peduncul scurt.
Larvele sunt galbui, cu ochii rosii, turtite dorso-ventral, cu marginile corpului patate cu negru, iar nimfele, brune, prevazute cu pete si pteroteci. Pe varful lastarilor se vad larvele si nimfele unele langa altele, suprafetele frunzelor fiind pline de excremente, iar frunzele, fructele si lastarii deformati.

Biologie

Puricele melifer al parului are 3 generatii pe an G1 (III-V), G2 (VI-VII) si G3 (VII-III).
Generatia de primavara (G1).  Adultii apar primavara, in martie. In luna aprilie, dupa 14-16 zile de la depunerea oualor are loc aparitia larvelor, care localizeaza pe frunze, pe muguri sau pe lastari. Dupa o perioada de hranire de 2-3 saptamani, larvele se transforma in nimfe. Stadiul de nimfa dureaza 6-10 zile, dupa care in mai apar noii adulti.
Generatia de vara (G2). Indata dupa aparitie, adultii migreaza pe diferite plante lemnoase, unde se imperecheaza, iar dupa cateva zile de la imperechere, retromigreaza pe par, pe care femelele depun oua. Ouale sunt depuse de obicei pe frunze, liniar, de-a lungul nervurii principale. O singura femela depune pana la 500 oua. Stadiul larvar dureaza 2 saptamani, iar cel de nimfa 6-10 zile. In luna iulie apar noii adulti.
Generatia de vara (G3). Toamna, in septembrie-octombrie, adultii se retrag si ierneaza sub scoarta uscata a pomilor, in frunzar sau in stratul de frunze sau de licheni de pe scoarta pomilor.
Produce pagube insemnate la par, din cauza atacului  lastarii se deformeaza, iar frunzele se incretesc.

Mod de daunare

În unii ani poate determina pagube mari; în urma înţepăturilor provocate de larve şi adulţi, lăstarii se răsucesc, frunzele se deformează, rămân mici şi capătă un aspect clorotic, iar butonii florali avortează, se usucă şi rămân atârnaţi pe pom. În urma atacului de Psylla, datorită excrementelor dulci ale insectei, se instalează diferite ciuperci saprofite (ex. Capnodium salicinum).

Combatere

Pentru combaterea acestui dăunător  se recomandă lucrările de toamnă ale solului, care distrug o parte din adulţii aflaţi sub frunziş, sub proiecţia coroanei, şi prin  tratamente fitosanitare la avertizare cu produse de protecţia plantelor omologate.

Sursa: 1, 2

Înapoi la baza de date cu boli și dăunători.