Soiuri de cătină - DPNet

Soiuri de cătină

DPNet

Sursa: Fructex S.A.

     În toamna lui 2012, adică acum o lună și ceva, am plantat peste o sută de pomi și câteva fire de zmeur, coacăz și mur. Acum, aș dori ca în grădină să am și niște cătină, pentru consumul propriu și poate în a doua grădină, pe care o dețin și care are o suprafață de 1800 mp, voi pune mai multă cătină, pe viitor. 

     Dar deocamdată sunt curios să plantez câteva fire de cătină în grădina cu cei 100 de pomi. Am început să caut un furnizor de material săditor, iar de pe forumul Frăției Creatorilor, am aflat despre Fructex S.A. Bacău, dintr-o postare a domnului Pavel Coruț.

     Trebuie să văd pe care soi să îl aleg și să mă documentez cât mai mult posibil. Despre cătină știu generalități cum ar fi: conține de 10 ori mai multă vitamina C decât lămâile, fixează foarte bine azotul în sol (ce se întâmplă și în cazul trifoiului), iar la plantare e nevoie de o plantă mascul la 7-8 plante femele.

     În continuare redau soiurile pe care le-am găsit pe Fructex S.A. Bacău, iar în primăvară cred că le voi face o comandă.

Denumire definitiva: SERPENTA

Denumire provizorie: SERPENI 11

     Tipul de crestere al plantei este pom cu port semierect.
     Vigoarea plantelor este mijlocie spre mare, coroana globulos-piramidala, cu ramuri moderat ramificate. Pe ramurile de rod pornesc lastari mijlocii ca grosime ,desi de 15-20 cm lungime. 

     Ghimpii sunt rigizi, de 3-4cm lungime si destul de desi.

     Frunzele sunt eliptice cu lungime mijlocie, 6-7 cm si latime mare de peste 6 mm, prezinta perisori solzosi deschisi la culoare, cu o densitate medie ce determina o nuanta alb argintie a partii posterioare, a limbului si nervurii mediane. Culoare fetei superioare a limbului este verde deschis. 

     Mugurii micsti sunt desi din care pornesc multe flori(6-8buc.) pe toata lungimea, rezultand o repartizare destul de densa a fructelor ce imbraca de jur imprejur ramura pe toata lungimea ei. 

Fructul este oval-alungit, aproape cilindric (larg eliptic), de greutate mijlocie(G=0.38 g; h=12.3mm; d=7.6mm) cu pubescenta mijocie si peduncul peste 3 mm, care se desprinde destul de usor de pe ramura. Biotipul se preteaza la recoltare prin vibrare. Epicarpul este de culoare portocalie, prezinta perisori solzosi de densitate moderata, cu o oarecare concentrare spre varful fructului. Mucronul este slab conturat. Epoca infloritului este timpurie. 

     Capacitate de productie foarte buna, cu alternanta de rodire. Samanta medie brun negricioasa.
Substanta uscata 18.75%, acid ascorbic 155.47 mg% s.u, lipide 21.94 g% s.u., carotenoizi 41.28 mg% ulei, proteina bruta 14,0 g% s.u. Serotonina variaza intre 21,31 µg/g in fructe si 48,48 µg/g in frunza.      Continutul in micro-elemente a fost determinat atat din fruct cat si din frunza, astfel ca Zn a atins valori de 12,8 ppm in fruct si 15,5 in frunza; Cu gasindu-se in cantitati aproximativ egale atat in fruct cat si in frunza, respectiv 4,5-5 ppm. Manganul in fruct atinge valorile de 9,3 ppm, iar in frunza de 3 ori mai mult, respectiv 31,8 ppm. Fierul atat in frunza cat si in fruct se gaseste cam in aceleasi cantitati 323-315 ppm. Bromul in fruct este intalnit in cantitate de 19,0 ppm, iar in frunza cu mult mai mult 66,5 ppm. Molibdenul se gaseste in proportie de 1,43 ppm in fruct si 2,6 ppm in frunza. 

     Semintele sunt eliptic-alungite, de marime medie. 

     Capacitatea de productie este foarte mare, cu alternante de rodire de la 7.0 kg la 30.5 kg/planta 

     Epoca de maturare a fructelor este extratimpurie.

Denumire definitiva: DIANA 

Denumire provizorie: FARA SPINI

     Planta ca tip de crestere este de tip pom, avand o vigoare mijlocie, cu ramurile lungi flexibile cu crestere descendenta rezultand o coroana de tip plangator.      Lastarii sunt subtiri si lungi de 15-20 cm, de densitate medie. 

     Asa zisii ghimpi in cazul acestui biotip sunt lungi de 4-5 cm, subtiri foarte flexibili si rari, planta fiind putin agresiva. 

     Frunzele sunt inguste (eliptice) de lungime medie de 4,5-5 cm de culoare verde deschis. Pe partea posterioara frunza este argintie, perisorii solzosi fiind slab evidentiati. 

     Mugurii micsti sunt destul de rari si acopera aproape toata lungimea lastarilor. Din ei pornesc 3-6 flori rezultand o incarcatura medie de fructe pe lungimea ramurilor, determinate de repartizarea destul de rara a buchetelor. 

     Fructele sunt mijlocii spre mici (0,27 g), de forma ovala (oblonga, d=7,2mm; h=9,2mm). Culoarea epicarpului este portocaliu-galbui si prezinta perisori solzosi cu densitate medie. Mucronul este slab conturizat si este dat de o aglomerare de perisori solzosi. Lungimea pedunculului este medie. Samanta este mare si negricioasa.
     Continutul in substanta uscata este de 21,62%. , iar acidul ascorbic este de 91,98 mg%. Continutul in serotonina este mai mare in frunze decat in fruct si anume 27,27 micrograme/g, fata de 16,72 in fructul uscat. Lipidele din fruct ating valori de 8,88 g% s.u. ,carotenoizii 14,32 mg% ulei , iar proteina bruta 17,06 g% s.u.
     S-au facut determinari asupra continutului in microelemente atat din fruct cat si din frunza, zincul variind de la 11,8 ppm in fruct ,la 23,3 ppm in frunza. Cuprul variaza de la 6,75 ppm in fruct, la 5,0 ppm in frunza. Manganul se gaseste in cantitate de peste 7 ori mai mare in frunza decat in fruct, respectiv 74,3 ppm ,fata de 10,0 ppm. Fierul atinge valori de 340 ppm in frunza, fata de doar 95 ppm in fruct. Bromul are valori cuprinse intre 66,5 ppm in frunza si 11,0 in fruct, iar molibdenul are valori asemanatoare atat in fruct cat sin in frunza, respectiv 2,62 ppm ,fata de 2,28 ppm in frunza.
     Samanta este mare si de culoare maro negricioasa. 

     Capacitatea de productie este buna si relativ constanta 10-12,6 Kg pe planta.
     Maturita de recoltare ( tardiva ).

Denumire definitiva: SILVIA 
Denumire provizorie: SERBANESTI 4

     Tipul de crestere al plantei este pom semierect. 

     Vigoarea plantelor este mica, coroana globuloasa, puternic ramificata, cu coroana densa. 

     Lastarii sunt de 10-11 cm cei ce pornesc din poziţii laterale si ceva mai lungi cei terminali cu densitate si grosime mijlocie (14-16 cm). Au muguri micsti puternic dezvoltati reparizati pe ¾ din lungime, cu o densitate mare. Varfurile raman ca spini rigizi, lungi de 4-5 cm. Lateral pornesc multi ghimpi de 2-3cm avand o densitate mijlocie.
     Frunzele sunt de lungime mica (4-5 cm) si latime mijlocie de 5-6 mm. Pe partea posterioara a frunzelor perisorii au densitate mijlocie, de culoare argintiu aramie, iar partea superioara a frunzei este de culoare verde deschis.
     Din mugurii micsti se formeaza cate 8-12 fructe care acopera ramurile(tip manson). 

     Fructele sunt mijlocii ca marime (0.39g) si au forma oval-turtita, (circulara) h=8,2mm ; d=7,0mm, cu epicarpul de culoare portocalie galbuie acoperit cu perisori solzosi in numar destul de mare si aglomerati in zona mucronului, cu peduncul scurt. Samanta de marime medie, brun negricioasa. 

     Inceputul infloritului este timpuriu. 

     Substanta uscata 20.29%, acid ascorbic 149.98 mg%, lipide 19.28 g% s.u. , carotenoizi 42.72 mg%, proteina bruta 14,44 g% s.u. Continutul in serotonina variaza de la 27,33 µg/g in fruct la 42.01 µg/g in frunze uscate. Componenta importanta impotriva stresului si anticancerigen.
     Semintele sunt mijlocii spre mici ca marime si au culoare brun-negricioasa.
     Capacitatea de productie este mica (4,2-6,7 kg/planta) datorata volumului, in general, mic al coroanei. Se recomanda densitate mare de plante in cultura si recoltare cu ramura detasata. 

     Epoca de maturare a fructelor este extratimpurie.
     Rezistenta la boli si daunatori. Observatie: - la soiul Indian Summer cultivat in Canada exista sensibilitate la monilioza si antracnoza. 

Denumire definitiva: VICTORIA 
Denumire provizorie: DELTA 60M

     Tipul de crestere al plantei este de tip pom semierect. 

     Plantele sunt de vigoare mijlocie spre mare, cu ramificare medie, rezultad coroane destul de aerisite, de forma globuloasa. Pe ramurile de rod pornesc lastari laterali scurti de 10-15cm si cu 1-2 lastari terminali vigurosi(20-30cm).     Ghimpii sunt lungi (4-6 cm) rigizi, destul desi. 

     Frunze ingust eliptic si lungi de 6-6.5 cm si inguste cu perisorii solzosi cu densitate mijlocie, deschisi la culoare pe partea posterioara a limbului, rezultand o culoare alba – sidefie, iar partea superioara a limbului e de culoare verde deschis. 

     Mugurii micsti au densitate mare, fiind repartizati pe aproape toata lungimea lastarilor, formand 4-7 flori care vor acoperi cu fructe dese pe toata lungimea lastarului, imbracandu–l ca un manson. 

     Fructele sunt foarte mari (G=0.70 g; h=11.4mm; d=9.1mm), de culoare portocalie, forma oval-alungita (oblong), cu perisori solzosi destul de evidenti cu densitate medie, repartizati pe toata suprafata epicarpului. Mucronul este evident si usor afundat. Pedunculul este lung (4 mm) si fructele se desprind destul de usor de pe ramuri.
     Epoca infloritului este tarzie. Samanta este mare, de culoare brun cafenie. Pretabil la recoltare prin vibrare. 

     Continutul in substanta uscata este de 17,45%, in acid ascorbic 44,5 mg%, continutul in serotonina este mai mare in frunze 33,05 µg/g, iar in fructe 26,36 µg/g. Continutul in lipide este de 14,01 g% s.u. in carotenoizi 13,72 mg% ulei, iar proteina bruta 13,36 % s.u. Determinarile facute pe fructe si frunze asupra continutului in micro-elemente au evidentiat faptul ca atat in fruct cat si in frunza continutul in Zn este aproximativ acelasi, respectiv 14,3-13,8 ppm, Cu 6,75-5,25 ppm, Mn 9,0 ppm iar in frunza de 4 ori mai mult, respectiv 41,8 ppm. Continutul in Fe este 183 ppm in fruct si 235 ppm in frunza. Bromul 17,5 ppm in fruct si 77,5 ppm in frunza. Molibdenul se gaseste in cantitati asemanatoare atat in frunza cat si in fruct 3,9-3,1 ppm.
     Samanta este mare, muchiata si de culoare brun-cafenie. 

     Capacitatea de fructificare este mare, cu alternante de la 4 la 12.6 kg/planta. 

     Maturitatea de recoltare a fructelor este tardiva.

Denumire definitiva: AURAS 

Denumire provizorie: Sf. GHEORGHE 5

     Planta este de vigoare mijlocie spre mare, tip de crestere pom semierect cu coroana de forma globuloasa, cu ramuri laxe, densitate si grosime mijlocie, prezentand ghimpozitate mare, de marime mijlocie (3-5 cm lungime) rigizi si ascutiti la varf, avand o capacitate medie de lastarire, realizand cresteri de 15-20 cm lungime.
     Frunzele sunt mici lanceolate (ingust eliptic) dispuse altern, cu lungime si latime mijlocie respectiv 5,5-6,5 cm cu nervura mediana evidenta. Fata superioara a frunzei este de culoare verde deschis iar cea posterioara prezinta perisori stelati solzosi de culoare alb argintii cu o densitate mijlocie, determinand o culoare sidefiu-aramie.
     Florile femele sunt foarte mici, abia vizibile cu ochiul liber, ce se deschid concomitent cu detasarea frunzulitelor si sunt grupate in mici buchetele (raceme) scurt pedunculate cu un numar de 5-8 flori. 

     Densitatea mugurilor micsti pe ramura si numarul florilor din muguri determina o densitate mare a fructelor pe ramuri, cu ciucuri destul de apropiati avand aspectul unui manson ce imbraca ramura.

Fructele sunt de marime mijlocie (0,48-0,50 g) cu forma sferic-ovoidala (circular), cu epiderma de culoare galbena-porocalie, peduncul mijlociu ca lungime (3 mm) si desprindere relativ usoara de pe ramura. Prezinta pe toata suprafata epidermei solzisori rari de culoare bruna si un mucron evident. 

Epoca infloritului este tarzie. Samanta medie de culoare brun cafenie, spre negricioasa. 

     Substanta uscata 17.96%, acid ascorbic 22.51 mg%, lipide 16.33 g%, carotenoizi 39.84 mg%, proteina bruta 14,2 g% s.u. Continutul in serotonina in fructe este de 25,3 µg/g iar in frunze uscate 40 µg/g. 

     Continutul in micro-elemente a fost determinat atat in fructe cat si in frunze. Zincul gasindu-se in fruct in cantitate 10,5 ppm iar in frunza 18,5 ppm. Cuprul se gaseste in aceleasi cantitati 5,25-6,75 ppm. Manganul in fruct atinge valori de 9,5 ppm iar in frunza de peste 5 ori mai mult respective 56,8 ppm. Fierul in fruct atinge valori de 280 ppm, iar in fruct 300 ppm. Molibden se regaseste in cantitati de 3,10 in fruct si 2,76 in frunza.
     Samanta, de regula, se gaseste cate una in fruct. Este de marime mijlocie alungita, tare, de culoare brun-cafenie spre negricioasa.

     Capacitatea de productie este mijlocie spre mare manifestandu-şi alternanta de rodire caracteristica speciei cu productii de la 7,00 kg in anii de productie mici pana la 16,6 kg in anii de mare productie.
     Maturitatea fructelor este extratimpurie.

Denumire definitiva: OVIDIU 

Denumire provizorie: Sf. GHEORGHE 9

     Tipul de crestere al plantei este pom semierect. Plantele au vigoare mare, destul de ramificate, cu forma coroanei piramidala. Lastarii de vigoare mijlocie pornesc in numar mare, au o crestere erecta si sunt lungi de 20-25 cm. Ghimpii sunt lungi de 8-10 cm , rigizi si destul de desi.
     Frunzele ingust eliptic sunt cu latime mijlocie de 5-6 mm si lungime de 5-6 cm, cu perisori solzosi rari pe partea posterioara de culoare deschisa, iar fata superioara este verde deschis. 

     Mugurii micsti sunt cu densitate medie pe ramura si acopera sub jumatate din lungimea ramurilor, unde se formeaza o aglomeratie de fructe, iar portiunea fara muguri micsti, transformandu-se intr-un ghimpe lung si rigid.      Majoritatea mugurilor micsti sub buchetul floral formeaza si un mugure mixt mediu dezvoltat. 

Fructul este de marime mijlocie (0,44 g) cu forma ovala (larg eliptic h=11,4 mm; d=8,8 mm). Culoarea epicarpului este galbena portocalie cu perisori solzosi, rari dar evidentiati prin culoarea lor cenusie si aglomerati in zona mucronului. Epoca infloritului este mijlocie. Samanta este de marime medie, culoare bruna.
     Substanta uscata 17.74%, acid ascorbic 166.61 mg%, lipide 11.22 g% s.u., carotenoizi 30.08 mg%, proteina bruta 13,34 g% s.u.
     Continut de serotonina variaza de la 26,39 µg/g in frunze uscate la 39,12 µg/g in fruct. Continutul in micro-elemente a fost determinat in frunze si fructe astfel : Zn gasindu-se in fruct in cantitate de 12,5 ppm, iar in frunza 10,5 ppm, Cu 4,5 ppm in fruct si 13,7 ppm in frunza, Mn in fruct 10,8 ppm iar in frunza de 4 ori mai mult 42,5 ppm. Fierul se gaseste in cantitate mai mare in fruct decat in frunza, respectiv 228 ppm fata de 135 ppm. Bromul in fruct atinge valori de 19,0 ppm iar in frunza cantitatea este dubla 43,5 ppm. Molobdenul atat in frunza cat si in fruct cantitatea este relativ egala 2,57-2,42 ppm.
     Samanta este mijlocie ca marime si de culoare bruna. 

     Capacitatea de fructificare este foarte mare, cu alternanta de la 7,2 la 30,5 kg /planta.
     Maturitatea de recoltare este extratimpurie.

Denumire definitiva: TIBERIU 
Denumire proviorie: SERBANESTI 1

     Tipul de crestere al plantei este de tip pom.
     Plantele au vigoare mijlocie spre mare si portul semierect, cu ramuri destul de ramificate si coroana globuloasa spre piramidala. Lastarii sunt lungi de 20-30 cm si erecti. Ghimpii sunt lungi de 7-8 cm, rigizi si destul de desi. Frunzele sunt ingust eliptic de 4-5 mm si lungi de 6-7 cm . Mugurii micsti sunt destul de dezvoltati cu o densitate mijlocie pe lastar si ocupa 2/3 din lungimea lastarului, la care treimea din varf se transforma intr-un spin lung si rigid. Din mugurii micsti pornesc 6-8 flori, care duc la obtinerea unei incarcaturi de fructe cu buchete mari , avand o repartitie uniforma pe ramuri.
     Frunza este de culoare verde deschis pe partea superioara, iar pe partea posterioara pubescenta este mijlocie cu perisori de culoare alb argintii.
     Fructul este oval-turtit (oblong, h=9.6mm; d=9.4 mm), de culoare galben-portocalie, mijlociu ca marime (0.49 g) cu perisori solzosi destul de rari pe epicarp. Mucronul este situat intr-o mica tesitura si peduncul scurt mai mic de trei milimetri. Samanta mica, brun negricioasa. Epoca infloritului este mijlocie.
     Continutul in substanta uscata este de 12.74%, iar in acid ascorbic este de159.97 mg%. Lipidele din fruct ating valori de 11.10 g% s.u., carotenoizi 32.24 mg%, iar proteina bruta 14,21 g% s.u. .      Continutul in serotonina variaza de la 17,9 µg/g in fructe la 45.27 µg/g in frunze. Din determinarile efectuate reiese ca biotipul Serbanesti 1 este cel mai bogat in microelemente comparativ cu celelalte biotipuri analizate. Zincul variaza de la 16,0 ppm. in fruct la 14,5 ppm. in frunza. Cuprul 7,0 ppm. in fruct, 5,0 in frunza. Manganul se gaseste in fruct in cantitate de 11,3 ppm. Iar in frunza de 4 ori mai mult, respectiv 56,8 ppm. 

     Fierul atat in frunza cat si in fruct se gaseste in cantitati aproximativ egale, respectiv 395 ppm in frunza si 428 in fruct. Bromul se gaseste in cantitate de 3,5 ppm in fruct si de peste 75 ori mai mult in frunza, respective 80,5 ppm. Molibden se gaseste in cantitati de 3,15 ppm in fruct si cu mult mai putin in frunza, respectiv 0,65 ppm.
     Capacitatea de productie este medie 6,6 - 10,4 Kg pe planta.
     Perioada de maturare a fructelor este timpurie.